Într-un context economic plin de incertitudini, fenomenul denumit „economia răsfățului” a prins avânt. Aceasta se referă la obiceiul de a ne oferi mici plăceri sau experiențe care aduc bucurie, similar cu „efectul rujului”, observat în anii '30 și intensificat după evenimentele din 11 septembrie 2001.
Recent, consumatorii tind să renunțe la investiții mari, optând în schimb pentru achiziții mai accesibile, cum ar fi produse cosmetice, parfumuri sau obiecte decorative, care oferă o satisfacție rapidă. Analistul John Stevenson de la Peel Hunt subliniază că, în loc să cheltuiepe pe bunuri mari, oamenii preferă să îmbunătățească atmosfera din casele lor cu accesorii mai mici.
Pandemia de Covid-19 a accelerat această tendință, determinând o reevaluare a fericirii. Astfel, oamenii sunt dispuși să renunțe la cheltuieli zilnice pentru a participa la evenimente deosebite, cum ar fi concerte sau reuniuni, unde biletele pot avea prețuri exorbitante.
Meredith Smith, de la Kantar, menționează că „economia răsfățului” reprezintă o formă extinsă a efectului rujului, punând accent pe momentele de bucurie neîntinată. Această schimbare de paradigmă reflectă o mutare de la realizările tradiționale, cum ar fi căsătoria sau achiziționarea unei locuințe, la mici victorii personale și celebrări ale momentelor cotidiene.
De asemenea, indicele de încredere al consumatorilor din Marea Britanie a înregistrat o scădere semnificativă, în timp ce în SUA, deși a crescut ușor, se menține sub nivelul anterior. Conform Kantar, trăim o perioadă de „mare incertitudine”, care ar putea dura între cinci și opt ani, sugerând că „economia răsfățului” va continua să se dezvolte și să se adapteze la specificul fiecărei piețe.
