La aproape două secole de la moartea celebrului compozitor Ludwig van Beethoven, o echipă internațională de cercetători a realizat o analiză genetică a ADN-ului extras din păr autentic, aducând noi informații despre problemele sale de sănătate.
Beethoven a murit în martie 1827, după o lungă suferință, iar cercetătorii au dorit să descopere detalii despre afecțiunile cu care s-a confruntat, în special pierderea auzului, care a început în anii 20 și a dus la surditate completă în 1818. Biochimistul Johannes Krause de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară a explicat că scopul studiului a fost să înțeleagă aceste probleme de sănătate.
Deși pierderea auzului a început cu tinitus și intoleranță la zgomote, cauza acestei afecțiuni rămâne necunoscută, chiar și medicul său, Johann Adam Schmidt, nereușind să ofere o explicație.
Pe lângă problemele auditive, Beethoven a suferit de dureri abdominale și episoade severe de diaree, iar cu șase ani înainte de moartea sa au apărut semne ale unei boli hepatice. O teorie anterioară sugera că plumbul ar fi fost responsabil pentru sănătatea sa precară, dar studiul recent a arătat că mostrele analizate anterior nu îi aparțineau.
Noile teste sugerează că Beethoven ar fi putut suferi de hepatită B, boală care, împreună cu consumul de alcool și alți factori, ar fi putut contribui la decesul său prematur la 56 de ani.
În plus, cercetătorii au descoperit o nepotrivire în cromozomul Y al lui Beethoven comparat cu descendenții actuali ai familiei sale, sugerează un „eveniment de paternitate extraconjugală” în arborele său genealogic.
Astfel, deși cercetările au adus noi informații despre hepatita care ar fi putut accelera sfârșitul lui Beethoven, multe întrebări legate de viața și moartea sa rămân nerezolvate. Studiul complet a fost publicat în revista Current Biology.
