Noi cercetări arheologice sugerează că, după erupția devastatoare a vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., unii supraviețuitori ai orașului Pompei s-au întors pentru a locui printre ruinele acestuia.
Se estimează că înainte de erupție, Pompei era locuit de peste 20.000 de oameni, iar cercetătorii cred că unii dintre cei care nu și-au putut permite să înceapă o viață nouă în altă parte au revenit. De asemenea, s-au alăturat și alții care căutau un loc de stabilire în această zonă. Arheologii au confirmat teoria, având în vedere noile dovezi obținute din săpături recente.
Directorul sitului, Gabriel Zuchtriegel, a descris imaginea Pompeiului de după erupție ca fiind „o aglomerare precară și cenușie, un fel de tabără printre ruinele încă recognoscibile ale orașului antic”. Se pare că așezarea informală a continuat să existe până în secolul al V-lea.
Dovezile indică faptul că aceștia trăiau fără infrastructura obișnuită a unui oraș roman, iar ruinele ofereau oportunități de a găsi obiecte valoroase. Se crede că supraviețuitorii locuiau la etajele superioare ale clădirilor, în timp ce etajele inferioare erau folosite ca pivnițe.
Gabriel Zuchtriegel a subliniat că distrugerea orașului a „monopolizat memoria”, iar în efortul de a recupera artefactele bine conservate, „urmele slabe ale reocupării sitului au fost adesea neglijate și măturate fără o documentare corespunzătoare”. Astăzi, Pompei rămâne o atracție turistică importantă, oferind o fereastră unică spre viața romană.
