Un studiu recent sugerează că impulsivitatea, caracterizată prin acțiuni rapide și fără gândire, ar putea fi influențată de microbiomul intestinal, mai puțin de voință. Publicat în Nature: Translational Psychiatry, acesta oferă o nouă perspectivă asupra legăturii dintre alimentația noastră și comportamentul uman.
Cercetarea a fost desfășurată în Germania pe un grup de peste 900 de adulți sănătoși, fără tulburări psihice sau afecțiuni cronice. Studiul a examinat legătura dintre obiceiurile alimentare, diversitatea bacteriilor intestinale și impulsivitate.
Rezultatele au arătat că persoanele care consumă o dietă bogată în fibre, fructe și legume, evitând băuturile îndulcite, au o flore intestinală bogată în bacterii precum Butyricicoccus și Lachnospiraceae UCG-001, asociate cu un nivel mai ridicat de autocontrol. În contrast, bacteriile de tip Eubacterium siraeum au fost legate de o dorință sporită de senzații noi și un consum crescut de alcool.
Autorii studiului afirmă că impulsivitatea nu este doar o trăsătură de caracter, ci are o componentă biologică, legată de compoziția florei intestinale, care este influențată de dietă. Această cercetare a utilizat secvențierea ARN-ului ribozomal 16S din probele fecale ale participanților, o metodă avansată pentru cartografierea microbiomului.
Descoperirile sugerează că o alimentație echilibrată nu doar că îmbunătățește sănătatea fizică, dar poate avea și un impact semnificativ asupra gestionării comportamentului impulsiv. În viitor, este posibil să vedem intervenții personalizate bazate pe dietă și microbiom, destinate controlării comportamentelor impulsive sau riscante.
Așadar, se pare că expresia "te porți cum mănânci" ar putea avea o bază științifică mai solidă decât ne-am fi imaginat.
