O mutație genetică minoră din creierul uman ar putea fi cheia înțelegerii evoluției speciei Homo sapiens. Studiile recente sugerează că o schimbare specifică a ADN-ului a influențat considerabil dezvoltarea noastră, separându-ne de neanderthalieni și denisovieni.
Realizat de cercetători de la Institutul de Științe și Tehnologie din Okinawa și Institutul Max Planck, acest studiu analizează rolul unei enzime cerebrale importante pentru cogniție și comportament. Enzima adenilosuccinat liaza (ADSL) este esențială în sinteza purinelor, care sunt componente fundamentale ale ADN-ului și ARN-ului.
Homo sapiens prezintă o variantă modernă a enzimei ADSL, care diferă de cea a neanderthalienilor și denisovienilor printr-o mică modificare a unei secvențe de aminoacizi: valină în loc de alanină la poziția 429. Această diferență, deși pare nesemnificativă, afectează stabilitatea enzimei.
Cercetătorii au introdus gena ADSL modernă în șoareci de laborator și au observat o ușoară reducere a activității enzimei, ceea ce a dus la o acumulare de anumite molecule în creier. Experimentele comportamentale au arătat că femelele cu această genă au fost mai rapide și mai eficiente în obținerea recompenselor, ceea ce sugerează o posibilă îmbunătățire a deciziilor în condiții de competiție.
Studiul a descoperit și o a doua mutație într-o regiune non-codificatoare a genei ADSL, care a diminuat suplimentar activitatea enzimei la nivel cerebral. Aceasta scădere moderată pare să fi fost favorizată de selecția naturală, conferind un avantaj evolutiv fără a induce deficiențe semnificative.
Analizând genomurile hominizilor antici, cercetătorii au constatat că neanderthalienii și denisovienii nu aveau aceste mutații, ceea ce sugerează că acestea au apărut după separarea evolutivă a Homo sapiens, dar înainte de migrarea din Africa. Aceste modificări ar fi putut contribui la flexibilitatea comportamentală, strategiile de supraviețuire și cooperarea socială specifică oamenilor moderni.
Deși nu se poate atribui succesul evolutiv al Homo sapiens doar acestor mutații, descoperirile aduc o nouă lumină asupra modului în care variațiile subtile ale metabolismului cerebral pot influența comportamentul și evoluția speciei noastre.
