În tradiția populară românească, în special în regiunile Moldovei, Bucovinei și Munteniei, Sfântul Haralambie este venerat ca un protector și purtător de suferință. Conform legendelor, el primește de la Hristos sau Maica Domnului puterea de a proteja familiile, natura și animalele, apărându-le de epidemii și nenorociri. Este considerat un mijlocitor al păcii și al vindecării, atât fizice cât și spirituale.
Iconografia populară, vizibilă în icoanele pe sticlă din secolul XIX, îl prezintă pe Sfântul Haralambie în centrul compoziției, îmbrăcat în veșminte arhierești, cu Sfânta Evanghelie în mână și oferind binecuvântarea cu dreapta. La picioarele sale, simbolul ciumei este reprezentat printr-un schelet înarmat cu o coasă, înlănțuit de mucenic, ilustrând victoria sa asupra morții.
În partea superioară a icoanei, Mântuitorul Hristos este prezentat, iar Sfântul primește cununa muceniciei, evidențiind astfel armonia artistică a folclorului românesc.
Între 29 august și 1 septembrie 2025, Mâna Stângă a Sfântului Haralambie, păstrată la Mănăstirea Mega Spileo din Grecia, va fi adusă la Catedrala Episcopală din Alexandria. Această relicvă, considerată făcătoare de minuni, va fi expusă spre închinare, aducând o componentă spirituală puternică evenimentului.
Programul liturgic va include: primirea delegației Mitropoliei Kalavrita pe 29 august, cu o slujbă arhierească și procesiune, urmată de Liturghie în aer liber pe 30 august, slujbe la Mănăstirea Pantocrator pe 31 august, și încheierea cu o Liturghie arhierească pe 1 septembrie, în ziua începerii noului an bisericesc.
Evenimentul va reconecta tradițiile străvechi ale credinței populare românești cu simbolismul iconografiei mucenicului. Icoanele pe sticlă și xilogravurile reflectă venerația față de Sfântul Haralambie, un protector împotriva ciumei și un simbol al credinței. Astfel, aceasta este o oportunitate rară pentru credincioșii români de a se întâlni cu relicvele sfinte și de a celebra împreună pieta față de sfinți.
