Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, programată pentru 15 august în Alaska, a generat discuții intense în rândul analiștilor și al mass-media. Această alegere a locației nu este întâmplătoare; Kremlinul utilizează momentul pentru a revitaliza narațiunile imperialiste, amintind că Alaska a fost odată parte din teritoriul rus.
Vânzarea Alaskăi către Statele Unite în 1867, pentru suma de 7,2 milioane de dolari, este interpretată diferit în Rusia. Unii susțin că a fost o trădare, în timp ce alții consideră că tranzacția a fost ilegală. Propaganda rusă a promovat ideea că Alaska a fost de fapt închiriată pe 99 de ani sau că fondurile nu au ajuns niciodată în Moscova.
Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a justificat alegerea Alaskăi ca loc de desfășurare a summitului prin „apropierea geografică” și „interesele economice comune în Arctica”. De asemenea, alți oficiali au subliniat legăturile istorice și culturale între Rusia și această regiune, sugerând colaborări în domenii precum infrastructura și energia.
Discursurile despre „Alaska noastră” au devenit o constantă în retorica oficială rusă. De la glumele lui Dmitri Medvedev despre un „război” pentru recapturarea peninsulei, până la amenințările lui Veaceslav Volodin privind recuperarea teritoriului în cazul confiscării activelor rusești de către SUA, ideea reanexării a fost frecvent evocată.
Istoria colonizării Alaskăi de către ruși în secolul al XVIII-lea este marcată de conflicte cu populațiile native și de provocări logistice semnificative. Vânzarea teritorului a fost determinată de costurile ridicate și de scăderea profitului din comerțul cu blănuri.
Potrivit expertului Ryhor Nizhnikau, retorica referitoare la „Alaska rusească” nu reflectă o intenție reală de recuperare a teritoriului, ci mai degrabă o strategie de propagandă menită să întărească narațiunile interne despre confruntarea cu SUA, percepută ca principalul adversar de către Kremlin.
