Recent, medicul pneumolog Flavia Groșan a stârnit controverse printr-un mesaj în care a discutat despre un caz specific. Aceasta a menționat un bărbat de 32 de ani, nevaccinat, care a experimentat dureri în piept, oboseală severă și alte simptome după un contact intim cu partenera sa, vaccinată anti-COVID. Groșan sugerează că aceste simptome ar fi fost cauzate de așa-numitul „shedding” de proteine spike, o teorie fără susținere științifică.
Conceptul de „shedding” se referă la eliminarea virusului, dar este aplicabil doar vaccinurilor cu virus viu atenuat, cum ar fi cel pentru poliomielită. Vaccinurile anti-COVID cu ARNm, precum cele de la Pfizer-BioNTech și Moderna, nu includ virus viu, ci doar instrucțiuni pentru producerea temporară a proteinei spike, ceea ce face improbabilă transmiterea acesteia prin contact apropiat.
Groșan afirmă că persoanele vaccinate au „gene” care produc în continuare proteine spike, dar acest lucru este contrazis de biologia moleculară. ARNm-ul din vaccin se degradează rapid și nu se integrează în ADN-ul uman, iar producția de proteine spike este temporară, având rolul de a activa sistemul imunitar.
Simptomele menționate, cum ar fi durerile toracice și oboseala, pot fi cauzate de o varietate de factori, inclusiv infecții comune sau anxietate, iar legătura dintre contactul intim și apariția simptomelor nu este dovadă de cauzalitate.
În plus, afirmațiile despre decese bruște legate de „shedding” nu sunt susținute de dovezi concrete. Autoritățile sanitare internaționale, inclusiv CDC, EMA și OMS, au declarat clar că vaccinurile COVID-19 nu se transmit de la o persoană la alta și că nu există shedding semnificativ de ARNm sau proteina spike.
În concluzie, afirmațiile lui Flavia Groșan privind efectele contactului intim cu persoanele vaccinate nu au suport științific. Vaccinurile anti-COVID nu prezintă riscuri de transmitere a bolii prin contact apropiat, contrazicând astfel interpretările nefondate și bazate pe presupuneri empirice.
