Părinții din întreaga lume au îngrijorări legate de impactul pe care tabletele și telefoanele îl pot avea asupra dezvoltării copiilor. Deși comportamente precum crizele de nervi la oprirea jocurilor sau nopțile pierdute pe rețele sociale întăresc aceste temeri, cercetările recente sugerează o imagine mai complexă.
Figuri de renume în tehnologie, precum Steve Jobs și Bill Gates, au fost cunoscuți pentru abordările lor restrictive față de utilizarea gadgeturilor de către propriii copii. În 2013, neurologul Susan Greenfield a exprimat o preocupare similară, comparând efectele utilizării excesive a ecranelor cu problemele climatice.
Cu toate acestea, studii recente contestă aceste afirmații alarmante. Un editorial publicat în British Medical Journal a descris observațiile baronesei Greenfield ca fiind „înșelătoare pentru părinți”, subliniind lipsa dovezilor clare care să susțină efectele negative ale timpului petrecut în fața ecranelor asupra sănătății mintale.
Examinând sute de cercetări, profesorul Pete Etchells de la Universitatea Bath Spa a concluzionat că nu există dovezi științifice solide care să confirme efectele devastatoare ale ecranelor. De asemenea, o analiză din 2021 a Asociației Americane de Psihologie a evidențiat că utilizarea telefoanelor și a jocurilor video are un impact minim asupra sănătății mintale a adolescenților.
Într-o revizuire globală din 2024, nu s-a găsit nicio dovadă concludentă că lumina albastră a ecranelor ar afecta somnul, contrar convingerilor anterioare. Un studiu care a implicat 11.500 de copii cu vârste între 9 și 12 ani a demonstrat că nu există legături între timpul petrecut în fața ecranelor și problemele cognitive sau emoționale.
Experții subliniază că tipul de activitate desfășurată pe ecrane este esențial. O experiență educativă și interactivă poate avea efecte pozitive, în timp ce o utilizare pasivă, cum ar fi scroll-ul pe rețele sociale, poate conduce la efecte negative.
Deși există riscuri reale asociate cu utilizarea internetului, cum ar fi expunerea la conținut inadecvat și izolarea socială, cercetările sugerează că nu este vorba doar despre timpul total petrecut online, ci și despre contextul utilizării. Un studiu danez din 2024 a arătat că limitarea timpului petrecut pe media la trei ore pe săptămână a îmbunătățit starea psihologică a copiilor.
Cu toate acestea, cercetătorii, precum profesoara Jean Twenge de la Universitatea din San Diego, avertizează că mai mult timp online poate duce la mai puțin somn și mai puțină interacțiune socială, ceea ce constituie o rețetă pentru probleme de sănătate mintală.
Părinții se află adesea într-o dilemă, oscilând între vinovăția de a lăsa copii să utilizeze tehnologia și frustrarea de a-i priva de aceasta. Pediatra Jenny Radesky sugerează că dezbaterile publice sunt adesea mai moralizatoare decât informative, lăsând părinții cu un sentiment de culpabilitate. Așadar, nu trebuie să privim timpul petrecut în fața ecranelor ca pe un inamic absolut, ci să căutăm un echilibru prin supravegherea conținutului, încurajarea interacțiunii sociale reale și asigurarea unui somn adecvat.
