Un caz recent de carieră diplomatică a stârnit controverse în România, având ca protagonistă pe Casandra Maria Marinescu, consul al României la München, începând cu anul 2013. Aceasta a fost detașată de la Primăria Vurpăr, iar informația a fost confirmată de Ministerul de Externe.
În documentele oficiale, Marinescu este încă listată ca angajată a Primăriei Vurpăr în funcția de „relații cu publicul”, deși nu primește un salariu de la această instituție. Primarul Mihail Lienerth a declarat că situația este temporară și că se va rezolva până la sfârșitul anului.
Conform afirmațiilor primarului, „așa a găsit-o la primărie”, fără a oferi detalii clare despre criteriile de angajare sau parcursul profesional al consulei. Acesta a subliniat că Marinescu figurează în continuare pe statul de plată, dar fără recompensă financiară.
Pe lângă statusul său profesional incert, veniturile lui Casandra Marinescu sunt remarcabile. Conform declarației de avere din 2024, aceasta a încasat aproximativ 46.500 de euro și 9.824 de lei de la Ministerul Afacerilor Externe în ultimele 12 luni, ceea ce înseamnă un venit lunar net de aproximativ 4.000 de euro.
Parcursul acesteia include și o perioadă ca angajată a Serviciului Român de Informații, de unde a obținut, în 2013, suma de 23.000 de lei. Apoi, a făcut o tranziție rapidă către administrația locală, pentru a ajunge în cele din urmă în diplomația română de la München, într-o poziție importantă.
Controversa se amplifică și prin faptul că la același consulat, funcțiile de consul general și de consul sunt ocupate de un cuplu, ceea ce a alimentat suspiciuni privind favoritismele și rețelele de influență în sistemul diplomatic românesc.
Cazul Marinescu evidențiază o practică frecventă în Ministerul Afacerilor Externe, caracterizată prin promovări netransparente și detașări din instituții care nu au legătură cu domeniul diplomatic, subliniind o lipsă de meritocrație.
La nivel național, se constată că 273 de angajați din instituții centrale și locale sunt detașați la consulatele și ambasadele României. Dintre aceștia, peste 50 provin din autorități locale, iar alții sunt selectați din ministere și alte instituții.
Guvernul român a anunțat intenția de a introduce un proiect menționat în pachetul de măsuri 2, care are ca scop restricționarea transferurilor și detașărilor între instituțiile statului, în pregătirea unei reduceri de aproximativ 20% a aparatului administrativ central.
