Economistul Andrei Caramitru a tras un semnal de alarmă cu privire la efectele negative ale ajutoarelor sociale, afirmând că acestea pot determina persoanele apte de muncă să opteze pentru sprijin financiar în locul angajării. Aceasta situație generează un fenomen de muncă la negru, deoarece cei care doresc să lucreze, dar se confruntă cu dificultăți financiare, aleg să nu declare veniturile pentru a păstra ajutoarele.
Caramitru a subliniat că ajutoarele sociale, în special cele mai mari, cum ar fi cele pentru handicap, pot duce la formarea unor rețele de fraudă. De asemenea, el a criticat stimulentele legate de numărul de copii, sugerând că acestea pot încuraja comportamentele nedorite, cum ar fi creșterea numărului de copii pentru a beneficia de alocații.
„Cu cât oferim mai multe ajutoare, cu atât mai puțini vor munci”, a declarat Caramitru, susținând că soluția ar trebui să fie zero ajutoare directe, axându-se în schimb pe sprijinul pentru găsirea unui loc de muncă și învățarea unei meserii.
El a mai discutat despre migrarea forțată a muncitorilor din cauza lipsei locurilor de muncă și a abuzurilor legate de certificatul de handicap, care ascunde șomajul cronic. Caramitru a subliniat că, fără o reformă în sistemul de asistență socială, criza va continua să se agraveze.
În contrast, Ministrul Muncii, Florin Manole, a afirmat că România nu are un număr excesiv de asistați social, subliniind că veniturile minime nu sunt suficiente pentru a trăi fără muncă. Totuși, el a recunoscut existența fraudelor și a anunțat o reevaluare a criteriilor pentru acordarea ajutoarelor sociale.
De la începutul anului 2024, ajutoarele sociale au fost unificate în venitul minim de incluziune, iar peste 259.000 de români au beneficiat de această formă de sprijin. Aceasta necesită ca beneficiarii să îndeplinească anumite condiții, inclusiv căutarea activă a unui loc de muncă.
