Conform celor afirmate de Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, România se confruntă cu un deficit de forță de muncă persistent, mai grav decât media Uniunii Europene. Această problemă este evidentă în diverse domenii, de la ocupații cu competențe de bază până la sectoare precum IT, științe, inginerie și sănătate.
Popa subliniază în postarea sa de pe LinkedIn că 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat o problemă majoră. Această situație este paradoxală, deoarece, în ciuda deficitului, există rezerve de forță de muncă neutilizate, în special în rândul tinerilor, femeilor și minorităților. În plus, demografia României nu este favorabilă, cu o pondere în creștere a persoanelor în vârstă și o populație totală estimată să scadă cu 10% până în 2035.
În ceea ce privește migrația, România a înregistrat o migrație net pozitivă în 2022-2023, după mai bine de două decenii de migrație net negativă. În acest interval, circa 324.000 de imigranți au sosit în România, în principal lucrători necalificați din Nepal, Sri Lanka, Vietnam, dar și din alte țări non-UE. Totuși, emigrarea continuă să afecteze lucrătorii calificați care părăsesc țara.
Popa afirmă că migrația net pozitivă este o corecție de piață, dar ar fi ideal ca România să rețină muncitorii calificați pentru a susține productivitatea. Deși există unele semnale de ameliorare, deficitul de forță de muncă rămâne o problemă structurală ce necesită politici active pe termen mediu și lung.
Printre soluțiile propuse se numără îmbunătățirea calității sistemului de educație și a condițiilor de viață, pentru a stimula dorința de a avea copii și de a rămâne în țară. Popa menționează că provocările actuale ale pieței muncii sunt influențate de integrarea noilor tehnologii, iar calitatea actului educațional devine esențială pentru a crea o forță de muncă adaptată cerințelor actuale.
