Pe 20 iulie, comunitatea ortodoxă celebrează o sărbătoare deosebită: Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Acesta este venerat ca protector al apicultorilor și aviatorilor, fiind considerat aducătorul ploii și stăpânul fulgerelor. Această zi are o semnificație profundă, reprezentând un moment de reflecție asupra credinței și respectului față de natură.
Tradițiile asociate cu Sfântul Ilie evidențiază legătura strânsă dintre om și divinitate, precum și între om și natură. De-a lungul timpului, s-au dezvoltat obiceiuri menite să protejeze oamenii de fenomene meteorologice extreme și să asigure recolte bogate.
Sfântul Ilie este cunoscut ca un profet puternic, care a luptat împotriva nelegiuirilor și a adus oamenii înapoi pe calea credinței. Conform tradiției biblice, el a fost transportat la cer într-un car de foc, un eveniment reinterpretat în folclorul românesc. Astfel, se crede că el străbate cerul, înfruntând forțele răului, iar fenomenele meteorologice, cum ar fi tunetele și fulgerele, sunt considerate semne ale puterii sale divine.
De asemenea, această zi este cunoscută și sub denumirea de „Ziua mierii”, când apicultorii scot prima miere din stupuri pentru a fi sfințită. Produsele apicole sunt asociate cu norocul și sănătatea, iar comunitățile aduc ofrande la biserică pentru a fi binecuvântate.
Cu ocazia sărbătorii, se recomandă culesul unor plante medicinale, cum ar fi busuiocul și pelinul, care se spune că au proprietăți vindecătoare sporite dacă sunt recoltate în această zi. În plus, există superstiții legate de mere, care nu pot fi consumate înainte de 20 iulie, fiind considerate „aparținând” Sfântului Ilie până la sărbătoarea sa.
În cultura populară, Sfântul Ilie este văzut ca un zeu al furtunii, iar în ziua sa cerul poate deveni întunecat, semn al prezenței sale. Această zi specială este marcată de ritualuri și tradiții care subliniază importanța credinței și a legăturii cu natura.
