În toamna anului 2026, datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o situație economică contradictorie în România. Deși sectorul construcțiilor prosperă, industria se confruntă cu cea mai lungă perioadă de declin din ultimul deceniu. Prognozele pentru 2027 sugerează o recuperare a creșterii economice, estimată între 1,7% și 2,5%, dar o analiză a casei de consultanță Frames evidențiază faptul că modelul economic actual, dependent de fonduri europene, a atins limitele sale.
În 2025, PIB-ul a crescut cu doar 0,8%, cel mai slab ritm din 2020, iar creșterea a fost generată aproape exclusiv de sectorul construcțiilor, care a contribuit cu 0,7 puncte procentuale. Această ramură a avut o activitate crescută de 6,9%, reprezentând 10,7% din PIB. Pe de altă parte, industria a înregistrat o scădere de 0,1%, iar comerțul și sectorul HoReCa s-au redus cu 0,4% fiecare.
În al doilea trimestru din 2026, industria a ajuns la 74% din valoarea sa din 2019, indicând o pierdere semnificativă față de perioada pre-pandemică. Deși firmele continuă să producă, acestea se confruntă cu costuri mari, ceea ce afectează profitabilitatea. În primele șapte luni din 2026, producția industrială s-a diminuat cu 3,7%.
În contrast, construcțiile au avansat cu 12,3% în prima jumătate a anului, fiind principalul motor al PIB-ului. Totuși, comerțul și transporturile au înregistrat o scădere de 3,9% din cauza creșterii TVA și a scăderii puterii de cumpărare.
Privind spre 2027, patru factori ar putea influența revenirea economică: schimbarea surselor de investiții, împrumuturile pentru apărare, extragerea gazelor din Marea Neagră și reluarea consumului. România va beneficia de fonduri de coeziune și de împrumuturi SAFE, ceea ce ar putea stimula economia și reduce costurile energetice.
