Reforma administrativ-teritorială promovată de Partidul Social Democrat (PSD) va aduce schimbări semnificative în structura administrativă a României, fiind prima ajustare majoră de la 1968. Acest demers are ca scop eficientizarea primăriilor care, în prezent, consumă resurse considerabile doar pentru a-și menține aparatul administrativ.
Deși PSD susține că identitatea satului românesc nu va fi afectată, impactul asupra județului Brașov se preconizează a fi considerabil.
Județul Brașov, cu un total de 4 municipii (Brașov, Săcele, Făgăraș, Codlea), 6 orașe și 48 de comune, se află sub analiza reformelor de sustenabilitate propuse la nivel central.
În ceea ce privește orașele de dimensiuni mici, Rupea (aproximativ 5.200 locuitori) și Victoria (aproximativ 9.100 locuitori) sunt cele mai expuse riscurilor reorganizării, având populații sub pragul legal. Predeal, cu cei aproximativ 4.000 de locuitori, ar putea fi salvat datorită veniturilor din turism și a unei colectări eficiente a impozitelor. În contrast, Ghimbav, cu circa 7.000 de locuitori, se dovedește a fi un exemplu de oraș mic care depășește provocările demografice printr-o bună gestionare financiară.
La nivel de comune, situația este și mai îngrijorătoare. În județul Brașov, comune precum Fundata (cu sub 800 de locuitori), Drăguș, Cincu sau Ormeniș sunt în pericol de a pierde personalitatea juridică. Alte comune, cu populații sub 3.000 de locuitori, precum Holbav, Beclean, Ticuș și Bunești, sunt, de asemenea, sub observația autorităților.
Sustenabilitatea fiecărei unități administrativ-teritoriale (UAT) din Brașov va fi evaluată pe baza unui algoritm care analizează mai mulți indicatori, inclusiv populația, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea și accesibilitatea serviciilor publice. Aceste criterii vor determina viitorul primăriilor din zonă și posibilitatea lor de a rămâne funcționale.
