Vicepreședintele PSD, Dragoș Benea, a adus în discuție un subiect rar abordat în ultimii 30 de ani: reorganizarea județelor din România. Conform declarațiilor sale, o simplă comasare a comunelor mici nu va avea efecte semnificative fără o restructurare completă la nivel județean. Deși nu există o cifră exactă, menționarea celor 15 Curți de Apel sugerează o intenție de reducere a celor 41 de județe actuale la un număr mai mic de macro-regiuni administrative.
Unificarea județelor se dovedește a fi un proces complex, mult mai dificil decât desființarea primăriilor rurale, datorită intereselor politice și a structurilor administrative deja bine stabilite.
O problemă majoră este rezistența liderilor politici locali, care se tem de pierderea puterii odată cu desființarea funcțiilor de președinte al Consiliului Județean, prefect și a altor poziții cheie. Aceste funcții sunt asociate cu controlul bugetelor locale, iar pierderea lor ar reprezenta un obstacol semnificativ pentru PSD. De asemenea, modificarea hărții județelor ar necesita o revizuire vastă a legislației, transferuri de patrimoniu și reorganizarea serviciilor publice, ceea ce ar putea fi o provocare înainte de alegerile din 2028.
În contextul comasării județelor, Brașovul ar putea beneficia considerabil. Având o populație de peste 546.000 de locuitori, un sector industrial robust și o infrastructură de transport în dezvoltare, Brașovul are toate șansele să devină capitala unei noi regiuni administrative. Dacă reorganizarea se va baza pe jurisdicția Curții de Apel Brașov, noul județ ar putea include și teritoriile actuale ale județelor Covasna, Sibiu, Harghita, Mureș și Alba. În această situație, instituțiile de decizie regională s-ar concentra probabil în Brașov.
