Medicii din România se confruntă cu o serie de provocări alarmante, fiind epuizați, neprotejați, insuficient recompensați și forțați să lucreze în condiții de risc. Federația Solidaritatea Sanitară din România a prezentat concluziile îngrijorătoare ale unui studiu recent care analizează condițiile de muncă ale medicilor din sistemul public de sănătate.
Cercetarea, parte a studiului Impactul sistemului malpraxis și al gărzilor asupra profesioniștilor din sănătate – probleme și soluții, a fost desfășurată în martie 2025, având ca subiecți medici din sectorul public de sănătate.
Condiții de muncă precare
Concluziile studiului relevă un sistem profund dezechilibrat, în care profesioniștii din sănătate, în special cei care efectuează gărzi, sunt expuși unor riscuri majore, fără o protecție adecvată și fără recunoașterea eforturilor lor.
Sistemul de malpraxis - o percepție negativă
Un procent de 88% dintre medici consideră că actualul sistem de asigurare de malpraxis nu oferă o protecție reală. Doar 4% se simt complet acoperiți, iar peste 70% afirmă că sumele asigurate sunt insuficiente. Acest sistem este perceput mai degrabă ca un mecanism de profit pentru asiguratori și de culpabilizare a medicilor, decât ca un instrument de protecție sau de despăgubire echitabilă.
Gărzile – sursă de epuizare
Majoritatea medicilor efectuează gărzi în condiții extreme, fără pauze, cu durate de lucru ce depășesc frecvent 24-30 de ore continuu. Epuizarea, stresul decizional și presiunea constantă sunt frecvent întâlnite. 95% dintre respondenți acuză lipsa de recunoaștere a efortului depus, iar 88% resimt epuizare fizică și emoțională. Activitatea în gardă este văzută ca un context de risc ridicat pentru burnout și erori medicale.
Cauzele sistemice ale riscului profesional
Medicii identifică drept cauze sistemice ale erorilor profesionale: epuizarea profesională, deficitul de personal, lipsa protocoalelor clare, condițiile de muncă sub standarde și incoerența legislativă. 98% dintre ei consideră că trebuie recunoscută culpa sistemului în producerea unora dintre erorile medicale, nu doar vina individuală.
Calitatea vieții profesionale afectată
Deficitul de personal (73%), presiunea mediatică și așteptările nerealiste din partea pacienților contribuie suplimentar la degradarea mediului profesional. 82% dintre medici indică faptul că presiunile externe afectează direct deciziile medicale.
