Generația X, formată din cei născuți între 1965 și 1980, este adesea descrisă ca fiind „generația pierzătoare”. Această caracterizare se referă în principal la provocările economice, sociale și culturale cu care s-a confruntat, nu la lipsa de realizări personale sau morale.
Provocări economice
Generația X a intrat pe piața muncii în perioade de recesiune, mulți absolvenți având dificultăți în a găsi locuri de muncă stabile la începutul anilor '80 și '90. Această generație a fost martoră la dispariția locurilor de muncă pe viață, pe măsură ce companiile au început să externalizeze și să reducă beneficiile, iar sistemul pensiilor s-a schimbat semnificativ.
Salariile pentru Generația X au stagnat, comparativ cu Baby Boomers, care au beneficiat de o expansiune economică semnificativă în timpul carierei lor.
Între generații
Generația X s-a aflat într-o poziție complicată, fiind prinsă între Baby Boomers, care dominau resursele politice și economice, și Millennials care au redefinit discursul cultural. Această generație nu a avut o narațiune culturală clară, ceea ce a dus la o vizibilitate mai scăzută pe scena publică.
Inegalitate și crize financiare
Mulți membri ai acestei generații au intrat pe piața imobiliară în momentul în care prețurile locuințelor au crescut semnificativ. Criza financiară din 2008 a lovit puternic, mulți pierzând economii, case sau investiții importante în această perioadă.
Adaptare la schimbări rapide
Generația X a crescut fără acces la internet, dar a trebuit să se adapteze rapid la tehnologie în timpul maturizării. Aceștia au fost martorii tranziției de la o economie industrială la una informațională, pierzând stabilitatea economică a industriilor tradiționale, fără a beneficia de infrastructura digitală complet dezvoltată.
