Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, celebrată pe 29 august, este o sărbătoare semnificativă pentru toți creștinii, fiind marcată prin post și rugăciune. Această zi este dedicată memoriei celui mai aspru postitor și propovăduitor al credinței, având ca scop și evitarea asemănării cu regele Irod, care a cerut decapitarea lui Ioan în urma unui ospăț extravagant.
În tradiția ortodoxă, această sărbătoare reprezintă ultimul praznic din anul liturgic, subliniind importanța lui Ioan Botezătorul, considerat Înaintemergătorul Domnului. Nașterea sa a fost un eveniment miraculos, iar misiunea sa de propovăduire la râul Iordan a atras mulți discipoli, culminând cu botezul lui Iisus, moment ce a marcat recunoașterea mesianității Mântuitorului.
Irod Antipa, supărat de exigențele morale ale lui Ioan, a orchestrat în final decapitarea acestuia cu ajutorul soției sale, Irodiada. Moaștele Sfântului, inițial îngropate la Sevasta, au fost mutate la Alexandria în anul 362 d.Hr., ca urmare a persecuțiilor anti-creștine. De-a lungul timpului, cultul lui Ioan s-a dezvoltat, iar Biserica a instituit mai multe sărbători în cinstea sa, inclusiv Zămislirea și Nașterea.
Tradițiile populare interzic anumite activități în această zi, cum ar fi tăierea cuțitelor sau consumul de fructe cu formă de cap omenesc, însă Biserica nu sprijină aceste superstiții. Icoana sărbătorii îl prezintă pe Ioan Botezătorul ca un profet ascetic, purtând haine din păr de cămilă și având în mâini crucea biruinței și capul său tăiat, simbolizând importanța sa în ordinea cerească. Moartea lui Ioan este văzută de credincioși nu ca un final, ci ca o trecere spre o existență mai înaltă, unde sfinții mijlocesc între Dumnezeu și oameni.
