Bugetul României pe 2026 se confruntă cu provocări majore în ultimul trimestru, din cauza execuției bugetare, creșterii costurilor de finanțare și incertitudinii politice. Rectificarea bugetară din această toamnă devine esențială, având rolul de a verifica capacitatea statului de a transforma prognozele de venituri în încasări reale.
Analiza realizată de o firmă de consultanță evidențiază întrebarea crucială pe care Guvernul trebuie să o abordeze: cum va acoperi plățile către furnizori, transferurile către autoritățile locale și cofinanțarea proiectelor europene. În acest context, menținerea deficitului bugetar sub control devine o prioritate.
Bugetul este construit pe un deficit estimat de 6,2% din PIB și preconizează investiții publice de 163,8 miliarde de lei, dintre care 53,4 miliarde de lei provin din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Însă, cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ, ajungând la 60,8 miliarde de lei, cu 10,3 miliarde de lei mai mult decât în 2025.
Aceste cifre sugerează o dependență mare de fondurile europene, iar costul datoriei înghite o proporție din resursele statului. Sumele planificate la începutul anului nu sunt disponibile integral, iar întârzierile în implementarea proiectelor forțează statul să acopere cheltuielile din resurse proprii sau prin împrumuturi costisitoare.
În ceea ce privește PNRR, dintr-o alocare totală de 20,11 miliarde de euro, România a încasat aproximativ 13,27 miliarde de euro până la începutul lunii octombrie, ceea ce reprezintă 66%. Totuși, aproape 6,84 miliarde de euro rămân nesiguri, iar neîndeplinirea anumitor jaloane poate transforma această incertitudine într-un deficit structural.
