În perioada august-decembrie 2024, Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au fost informați despre riscurile financiare cu care se confrunta România. Conform unor documente oficiale clasificate ca „strict confidențial”, aceștia au fost avertizați că țara ar putea încheia anul cu un deficit bugetar semnificativ mai mare decât cel estimat inițial.
Pe 31 octombrie 2024, un raport al Ministerului Finanțelor, semnat de Marcel Boloș și alți oficiali, sublinia că România se află într-o situație financiară delicată. Documentul avertiza asupra nevoii urgente de măsuri pentru a limita cheltuielile publice, fără de care deficitul bugetar ar putea depăși țintele stabilite.
Marcel Boloș a confirmat existența acestor documente, menționând că informările au fost transmise în regim confidențial pentru a preveni o criză de încredere pe piața de capital. În contextul în care România se împrumută pentru a-și acoperi cheltuielile, o scădere a încrederii ar fi putut avea efecte devastatoare.
La finalul anului 2024, deficitul bugetar al țării a ajuns la 9,3%, echivalentul a aproape 153 miliarde de lei. În absența unor măsuri corective, oficialii estimau că deficitul din 2025 ar fi putut atinge 14,3% din PIB, o cifră alarmantă în comparație cu limita europeană de 3%.
Printre măsurile propuse se număra înghețarea salariilor și pensiilor publice la nivelul anului 2024. Această măsură a fost adoptată de noul cabinet pe 20 decembrie 2024, însă nu a fost suficientă pentru a stabiliza situația financiară. Actuala conducere a Executivului a subliniat că sunt necesare noi măsuri de austeritate pentru a preveni incapacitatea de plată.
