Data de 23 august 1944 este văzută ca un moment crucial în istoria României, dar controversată în același timp. Comunismul, deși având un impact minor la început, a început să își asume meritele pentru această zi, începând cu prima aniversare, pe 23 august 1945. Această zi a fost marcată și în anii următori, avându-i în prim-plan pe regele Mihai I, Stalin și liderii comuniști ai vremii.
Într-o fotografie din arhiva Muzeului „Casa Mureșenilor” din Brașov, surprinsă pe 23 august 1945, putem observa evenimentul din Piața Libertății, care ulterior a fost redenumită Piața 23 August între 1948 și 1990, iar apoi Piața Sfatului. Imaginea arată un locotenent-colonel sovietic și doi generali români, ceea ce confirmă datarea evenimentului la 23 august 1945.
Potrivit surselor de presă din acea perioadă, în jur de 60.000 de oameni au participat la ceremonie, care a început după ora 9. Procesiunea a fost condusă de oficialități, iar defilarea a avut loc în fața Liceului Meșotă, actuala Facultate de Sociologie și Comunicare. La eveniment au fost prezenți și doi locotenenți-colonei sovietici, ceea ce subliniază importanța și influența acestuia.
În acea perioadă, regimul comunist încerca să îmbine propaganda cu religia. Un articol din ziarul „Drum Nou” din 26 august 1945 menționează cum la ceremonia din Piața Libertății s-a cântat „Ruga”, urmată de un serviciu divin, demonstrând astfel influența propagandei asupra evenimentelor religioase. Această zi a fost, așadar, nu doar o aniversare, ci și un exemplu de cum se utiliza religia în scopuri politice.
