A apărut cel mai recent număr al revistei de cultură Hyperion, publicație aflată sub egida Uniunii Scriitorilor din România, editată de Fundația Culturală Hyperion – Caiete botoșănene. Această revistă reunește, așa cum ne-a obișnuit de peste patru decenii, scriitori, critici și artiști din întreg spectrul cultural contemporan.
În vremuri de tulburări sociale și politice, într-o perioadă în care valorile par a se fi răsturnat, iar societatea se confruntă cu incertitudini de tot soiul, rolul revistelor culturale devine din ce în ce mai important. Acestea oferă nu doar informație de calitate, ci și un spațiu de reflecție, inspirație și dezbatere, provocând cititorii să gândească critic și să își reexamineze convingerile, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a contextului social și politic.
CITEȘTE ȘI: "Modificări la examenul auto. Revine poligonul, iar cursanții ar putea învăța și..."
Revista Hyperion abordează teme relevante, reușind să păstreze literatura și arta într-o zonă a valorilor identitare. Prin promovarea dialogului și sprijinirea creativității, aceste instrumente devin esențiale pentru reflecție și transformare.
Numărul actual al revistei beneficiază de ilustrații remarcabile semnate de Florin Grosu (coperta 1) și Cristian Bîrzoieș (coperta 4) și este deschis de Accentele lui Gellu Dorian, redactorul-șef al publicației.
Gellu Dorian – Năravuri vechi, reforme noi
„Deși libertatea de exprimare este garantată constituțional, în ultima vreme aceasta a fost îngrădită prin diverse forme de acțiune de la instituții precum CNA, CCR, BOR și UAT, toate supuse clasei politice devenită categoria supremă în statul român. Această stare de fapt, vizibilă nu doar la noi, ci și la nivel internațional, subliniază o tendință îngrijorătoare.”
„Un exemplu recent este spectacolul de teatru Proorocul Ilie de Thadeusz Slobodzianek, pus în scenă la Teatrul Național din București. Acesta a stârnit reacții din partea BOR, care a cerut scoaterea de pe afiș a acestuia și interzicerea lui pe viitor, ilustrează o formă de cenzură pe care credeam că am eradicat-o.”
„Dacă acest fenomen nu este stopat, am putea asista la o amputare a unor acte artistice valoroase, iar cenzura s-ar putea extinde și în domeniul literaturii.”
„Am citit recent un articol de Varujan Vosganian despre strategia culturală din România, care subliniază nevoia de consultare cu cei implicați în viața culturală a țării. Reformele propuse fără o astfel de consultare riscă să devină forme de cenzură.”
„Cenzura, când elimină un element al vieții culturale, nu poate fi decât o expresie a autocrației sau a totalitarismului. Este esențial ca libertatea de exprimare să fie protejată.”
Citim în acest număr al revistei de cultură Hyperion:
- Invitatul revistei - Ioan Iacob în dialog cu Leo Butnaru
- Dialogurile revistei - Nicolae Tzone în dialog cu Radu Sergiu Ruba, Lucian Vasiliu în dialog cu Daniel Cristea-Enache, George Motroc în dialog cu Veronica Balaj
- Rubrica Poesis semnată de Marian Drăghici, Vasile Dan Marchiș și alții
- Beletristica ne oferă texte de Dan Perșa, Mircea Bodnariu și alții
- Terapie narativă cu Dumitru Ungureanu
- Teatru sub semnătura autorilor Aurel Andrei, Lucian Scurtu
- Pagini de Jurnal cu Leo Butnaru, Liviu Ioan Stoiciu
- Cronică literară semnată de Daniel Cristea-Enache și alții
- ReLecturi cu Radu Voinescu
- Rubrica Eminescu in aeternum și pagini dedicate scriitoarei Grete Tartler
În Universalis, revista Hyperion ne oferă scrieri din poezia avangardei ucrainene, eseuri de Al. Cistelecan și alții, precum și rubrica Memoria cu Petru Ursache și Lucia Dărămuș.
CITEȘTE AICI NOUL NUMĂR AL REVISTEI HYPERION
