Este fascinant de ce florile de maci aleg să își facă apariția tocmai în gara din Bistrița, în mijlocul vechiturilor, al resturilor de clădiri deteriorate sau al garniturilor de tren acoperite de rugină. Cu toate acestea, acest fenomen se repetă în fiecare primăvară.
Recent, am avut ocazia să ne aflăm acolo, amintindu-ne astfel de prima descriere a florii de mac, realizată de învățatul Dioscoride, datând din primul secol după Hristos.
În Grecia antică, floarea de mac era reprezentată pe fețele monedelor, fiind asociată cu bogăția și fertilitatea. În capitala Imperiului Roman, oamenii o considerau o plantă funerare. Ulterior, au fost descoperite și proprietățile sale halucinogene. În secolul al IV-lea, în Roma existau aproximativ opt sute de locuri de vânzare pentru opium, la un preț accesibil, stabilit de împărat.
În secolul al XIII-lea, Marco Polo observa, în călătoriile sale, macii asiatici halucinogeni răspândiți pe câmpiile din nordul Afganistanului.
Pe de altă parte, macul european este considerat inofensiv, potrivit specialiștilor. De altfel, este un ingredient comun în covrigi și prăjituri.
Însă, macul din Bistrița are o putere surprinzătoare: reînvie peisajul deprimant din Gara Bistrița, transformând atmosfera din jur, chiar și pentru câteva zile pe an, în una mai luminoasă și mai respirabilă…
