România se confruntă cu o creștere alarmantă a prețului energiei electrice, în ciuda scăderii prețurilor gazelor naturale pe majoritatea piețelor europene. Această discrepanță complică situația consumatorilor care nu observă o reducere a facturilor la electricitate, deși prețurile gazelor au scăzut.
Conform datelor Eurostat, România a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prețului energiei electrice pentru gospodării în prima jumătate a anului 2026, cu o majorare de 51,9%. Comparativ, Irlanda a avut o creștere de 19,8%, iar Finlanda de 18,4%. La polul opus, Danemarca și Luxemburg au raportat scăderi semnificative ale prețurilor de 31,7% și, respectiv, 24,1%.
În ceea ce privește tarifele, Irlanda a avut cel mai ridicat preț pentru consumatorii casnici, de 0,39 euro/kWh, urmată de Germania și Belgia, fiecare cu 0,36 euro/kWh. Cele mai scăzute prețuri au fost observate în Ungaria, cu 0,11 euro/kWh, urmată de Malta și Bulgaria la 0,13 euro/kWh.
Este important de menționat că aceste comparații nu iau în considerare puterea de cumpărare a consumatorilor, ceea ce face ca România, Polonia și Cehia să se numere printre țările în care costurile energetice constituie o povară semnificativă pentru gospodării.
În timp ce prețurile gazelor au fost în scădere în prima jumătate a anului 2026, România s-a situat printre statele în care costurile au crescut. De exemplu, Suedia a avut cel mai mare tarif pentru gaz, de 0,22 euro/kWh, urmată de Olanda cu 0,16 euro/kWh și Franța și Portugalia cu 0,13 euro/kWh. România a avut un preț de 0,06 euro/kWh, similar cu Slovacia.
Creșterea tarifelor la electricitate nu se datorează doar fluctuațiilor de pe piețele angro, ci și politicilor fiscale și măsurilor adoptate de guverne. În timpul crizei energetice, multe țări au instituit plafonări și subvenții, dar aceste măsuri au fost eliminate pe măsură ce piața s-a stabilizat. În România, plafonarea prețurilor a fost ridicată în iunie 2025.
De asemenea, structura producției de energie joacă un rol crucial. Țările cu capacități mari de producție din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară, pot reduce dependența de gazele naturale. Estimările recente sugerează că, în primele 16 săptămâni ale anului 2026, volatilității prețurilor gazelor i s-au atribuit costuri suplimentare de aproximativ 13 miliarde de euro, în timp ce sursele regenerabile au generat economii de 29 miliarde de euro.
În ceea ce privește iarna ce urmează, aprovizionarea cu gaze naturale rămâne o problemă. Deși prețurile au scăzut, tensiunile geopolitice pot influența disponibilitatea acestora. La 1 noiembrie 2026, gradul de umplere al depozitelor de gaze din Europa era de 74,62%, sub media ultimilor nouă ani, ceea ce ar putea spori vulnerabilitatea în fața unei ierni severe.
Astfel, evoluția facturilor la energie în următoarele luni va depinde de prețurile internaționale ale gazelor, disponibilitatea combustibililor, producția internă de electricitate și măsurile de susținere pentru consumatori.
