Un studiu recent realizat pe un eșantion de 1.471 de medici rezidenți a relevat că, deși 63% dintre aceștia se consideră competenți în comunicare, doar 13,1% afirmă că abilitățile lor sunt foarte bine dezvoltate. Aproape o treime dintre respondenți, respectiv 30,4%, au ales o evaluare neutră a capacității lor de a comunica eficient cu pacienții.
Cercetarea, desfășurată online între decembrie 2025 și februarie 2026, a fost coordonată de conf. univ. dr. Dan Adrian Nicolae de la Universitatea din București și a inclus 13 centre universitare medicale, inclusiv Oradea.
Un aspect notabil al studiului este că nevoia de formare suplimentară în comunicare nu scade odată cu acumularea experienței. Proporția celor care consideră utile cursurile de comunicare crește de la 61,5% în primii doi ani de rezidențiat la 64,8% în anii cinci și șase.
Specialitățile cu interacțiuni frecvente sau dificile cu pacienții, precum pediatria, oncologia, psihiatria, medicina de familie și anestezia-terapie intensivă, au înregistrat cele mai mari procente de nevoi de formare, depășind 65–70%.
De asemenea, diferențe semnificative au fost observate între sexele participanților, aproximativ 64% dintre rezidente solicitând mai multă pregătire comparativ cu 52% dintre rezidenți masculini.
Printre domeniile în care abilitățile de comunicare sunt esențiale se numără transmiterea diagnosticelor grave, explicarea opțiunilor de tratament și gestionarea emoțiilor pacienților în situații tensionate.
În urma acestor descoperiri, Colegiul Medicilor din România propune includerea de cursuri practice de comunicare în programul de pregătire al rezidenților, însoțite de evaluări și feedback constant. Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului, a afirmat că aceste cursuri ar putea îmbunătăți calitatea actului medical și preveni conflictele.
