Curtea Constituțională a României a oferit noi clarificări referitoare la contestarea amenzilor, subliniind responsabilitățile persoanelor sancționate și obligațiile instanțelor. Decizia recentă, nr. 68 din 27 ianuarie 2026, publicată în Monitorul Oficial pe 9 noiembrie, reiterează dreptul contestării proceselor-verbale de contravenție.
Curtea a respins o excepție de neconstituționalitate legată de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care reglementează contravențiile în România. Această hotărâre nu aduce modificări în termenele de contestare, ci confirmă că cei amendați pot contesta faptele autorităților, iar instanțele trebuie să analizeze probele pertinente înainte de a se pronunța.
Printre aspectele importante se numără responsabilitatea contestatorului de a prezenta dovezi care să susțină afirmațiile sale. De exemplu, persoana amendată trebuie să demonstreze de ce consideră că sancțiunea este nejustificată. Aceasta poate include erori în documentație sau neconformități legale.
În cazul contestării, persoanele afectate pot solicita diverse tipuri de probe, cum ar fi: fotografii relevante, înregistrări video, declarații ale martorilor sau documente care contrazic constatările agentului constatator. De exemplu, un șofer care a primit o amendă pentru neplata parcării poate dovedi că a achitat taxa corespunzătoare.
Judecătorul va decide asupra admisibilității probelor, având obligația de a verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal. Verificarea legalității se referă la modul în care a fost întocmit documentul, iar temeinicia se referă la faptele reținute în sarcina contestatorului.
Termenul pentru formularea unei plângeri contravenționale este de 15 zile de la primirea procesului-verbal. Este esențial ca persoana sancționată să păstreze documentele primite pentru a dovedi respectarea acestui termen. Plângerea poate fi depusă la judecătoria competentă din circumscripția în care a fost săvârșită contravenția sau la judecătoria de domiciliu a contestatorului.
Introducerea plângerii suspendă executarea sancțiunii, iar judecătorul poate decide anularea procesului-verbal în cazul identificării unor motive legale întemeiate. Totuși, nu orice eroare minoră duce la anularea sancțiunii; aceasta depinde de gravitatea neregulii și de reglementările în vigoare.
