Provocările finanțelor digitale: Cum inovația transformă plățile și încrederea în economii

Explorăm impactul inovațiilor digitale asupra sistemului de plăți și necesitatea de a menține încrederea în economii.

Provocările finanțelor digitale: Cum inovația transformă plățile și încrederea în economii
Foto: Pexels / Luis Moya

Transformările recente în domeniul tehnologiilor financiare subliniază faptul că ceea ce odată reprezenta o inovație tehnologică semnificativă a devenit un element esențial care definește modul în care interacționăm cu banii. Acest proces de digitalizare influențează deja metodele prin care efectuăm plăți, economisim și investim, având un impact major asupra economiei românești, în condiții de siguranță și încredere.

Conform datelor furnizate de Banca Centrală Europeană, estimările sugerează că, până în a doua jumătate a anului 2025, zona euro va înregistra peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, o creștere de aproape 7% față de anul precedent. Aceasta înseamnă, pentru cei aproximativ 350 de milioane de locuitori ai zonei euro, o plată zilnică în medie.

În România, numărul mediu de plăți fără numerar pe locuitor se situează la aproximativ jumătate din media zonei euro, dar ritmul de creștere este semnificativ, cu o creștere de peste 37% în aceeași perioadă. Această expansiune subliniază necesitatea stringentă de a asigura securitatea infrastructurilor digitale pentru a susține funcționarea sănătoasă a economiei.

Un alt aspect important este popularitatea activelor digitale. Rata de adopție a criptoactivelor în rândul românilor cu vârste între 18 și 64 de ani a fost estimată la 14,9% pentru anul 2025, una dintre cele mai ridicate din Europa. De asemenea, se preconizează că deținerile totale de criptoactive ale populației vor atinge o valoare de până la 12,9 miliarde euro.

Aceste teme apar ca fiind interconectate, ambele abordând problema încrederii în sistemul financiar. Istoria banilor a fost întotdeauna o poveste despre încredere, fie că este vorba despre sigilii pe monede, semnături pe bancnote sau garanții oferite de băncile centrale. Inovațiile recente în domeniul finanțelor digitale, cum ar fi registrele distribuite și stablecoins, nu schimbă această întrebare fundamentală, ci modifică locul în care trebuie căutată soluția.

Recent, tehnologia registrelor distribuite a început să fie integrată în produse și servicii financiare. De exemplu, conform estimărilor, valoarea acțiunilor tokenizate a crescut semnificativ, de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfârșitul anului 2024, ajungând la 1,9 miliarde de euro în iunie 2026. Aceasta arată o dinamică de dezvoltare rapidă, chiar dacă piața rămâne mică în comparație cu piețele tradiționale.

În același timp, capitalizarea globală a stablecoin-urilor se apropie de 310 miliarde de dolari, majoritatea fiind denominate în dolari americani. Această concentrare a pieței subliniază importanța transparenței și guvernanței în gestionarea riscurilor. Europa, de asemenea, lucrează la reglementarea acestor instrumente financiare, iar întrebarea este cum poate profita de avantajele sale.

Un pas semnificativ în acest sens a fost implementarea Pontes, o punte între noile platforme de active tokenizate și sistemul de plăți al băncilor centrale din zona euro, care permite decontarea în bani de bancă centrală pentru tranzacții realizate prin registre distribuite. Această evoluție are potențialul de a transforma modul în care se desfășoară tranzacțiile financiare.

Cu toate acestea, tranziția de la tehnologie pilot la infrastructură necesită o reevaluare a riscurilor. În contextul digitalizării, dependența de un număr restrâns de furnizori de tehnologie poate amplifica vulnerabilitățile sistemului financiar. Astfel, este esențială dezvoltarea unor strategii de apărare robuste, care să includă prevenirea și reacția la incidente cibernetice.

Inteligența artificială se dovedește a fi un aliat valoros în acest demers, având capacitatea de a monitoriza și analiza în timp real tranzacțiile, dar și de a verifica codurile contractelor inteligente. Totuși, trebuie să ne asigurăm că aceste algoritmi sunt bine gestionati, pentru a preveni exploatarea lor de către actori rău intenționați.

Numărul crescut de vulnerabilități software și rapiditatea cu care acestea sunt exploatate este o preocupare majoră, ceea ce a dus la emiterea unor avertizări de către autoritățile de reglementare privind riscurile cibernetice. În acest context, rolul banilor publici devine din ce în ce mai relevant, iar Banca Centrală a Suediei, de exemplu, a discutat despre necesitatea unei coroane suedeze digitale.

Pe de altă parte, proiectul euro digital este în curs de dezvoltare, cu scopul de a asigura o monedă publică digitală care să fie sigură și rezistentă, în paralel cu menținerea opțiunilor de plată tradiționale.

Pregătirea sistemului financiar pentru a face față amenințărilor cibernetice este esențială. Exercițiile de testare la stres realizate de Banca Națională a României evidențiază importanța planurilor de continuitate a activității în cazul unui incident cibernetic. Constatările sugerează că, deși băncile au măsuri de protecție, există o nevoie constantă de îmbunătățire și adaptare la noile riscuri.

În concluzie, încrederea în sistemul financiar se construiește prin reguli clare, instituții credibile și un angajament comun de protejare a infrastructurii. Cu cât inovațiile avansează mai repede, cu atât mai importantă devine capacitatea instituțiilor de a gestiona riscurile emergente.

Distribuie: Facebook WhatsApp X

Curs valutar

1 CHF5.7953 lei

1 EUR5.3482 lei

1 GBP6.3916 lei

1 USD4.8782 lei

Curs BNR valabil 20 noiembrie 2026