În 1849, 13 ofițeri ai armatei imperiale habsburgice s-au alăturat mișcării de independență maghiare condusă de Lajos Kossuth, încălcând astfel jurământul de fidelitate față de Habsburgi. Aceștia au fost judecați de Tribunalul Militar din Cetatea Aradului, care a pronunțat 489 de sentințe, inclusiv cele pentru cei 13 generali, care au fost executați prin spânzurare sau împușcați.
La finalul anilor 1860, a apărut ideea ridicării unui monument în memoria acestora. În 1867, primarul Atzel Peter a înființat un comitet pentru strângerea de fonduri, iar în 1877 a fost lansat un concurs de proiecte, câștigat de Huszar Adolf. Din păcate, el nu a reușit să finalizeze lucrarea, iar după moartea sa, sculptorul Zala Győrgy a preluat proiectul, realizând monumentul numit „Deșteptarea Libertății”, turnat în bronz în Budapesta.
Monumentul, amplasat astăzi în Piața Avram Iancu pe un soclu din granit suedez, îi reprezintă pe cei 13 generali în medalioane-portret pe plafonul inferior, iar partea superioară este dominată de figura Patria, înconjurată de simboluri ale sacrificiului și luptei.
Statuia a rămas în spatele teatrului până după Unirea din 1918, când prefectul Romul Veliciu a propus demontarea ei din cauza vandalismului. Prim-ministrul I.C. Brătianu a susținut această idee, care a fost aprobată de Regele Ferdinand. Demontarea a fost realizată de o turnătorie din Oradea, iar statuia generalilor a fost depozitată, în timp ce statuia lui Kossuth a fost topită.
În 1999, elementele monumentului au ajuns la Biserica Catolică „Sfântul Anton de Padova”, iar în 2002, Consiliul Local Arad a decis reinstalarea lui în Piața Pompierilor, devenind, din 2004, Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare. Astăzi, la 135 de ani de la prima amplasare, monumentul rămâne un loc de pelerinaj pentru comunitățile maghiare din România și Ungaria, atrăgând anual mii de turiști.
