Guvernul României, sub conducerea lui Bolojan, a anunțat o reformă semnificativă în sistemul educațional, prin care peste 900 de directori, contabili, administratori și secretari vor fi scoși din funcțiile lor administrative. Aceasta schimbare este parte a unei inițiative de comasare a unităților școlare, menită să eficientizeze sistemul educațional.
Printre modificările cheie se află creșterea numărului minim de elevi necesari pentru ca o școală să obțină personalitate juridică, de la 300 la 500 de elevi. Unitățile de învățământ postliceal vor avea un prag de 300 de elevi, iar școlile speciale vor rămâne la 50 de elevi.
Aceste schimbări vor determina multe școli din mediul rural să își piardă personalitatea juridică, devenind structuri subordonate altor unități, adesea situate în alte localități. Astfel, aproximativ 900 de directori vor trebui să își părăsească funcțiile actuale, împreună cu posturile administrative corespunzătoare.
Ministrul Educației, Daniel David, a afirmat că directorii afectați nu vor rămâne fără loc de muncă, ci se vor întoarce la activitatea didactică. El a subliniat că scopul acestei reforme este de a reduce fragmentarea sistemului educațional și de a crea „zone educaționale concentrate” pentru a îmbunătăți eficiența și a reduce costurile.
Mai mult, directorii care vor rămâne în funcție vor avea obligația de a preda un număr mai mare de ore, de la 6 la 14 pe săptămână, și nu vor mai putea beneficia de plată pentru ore suplimentare. Aceasta va afecta și profesorii suplinitori, care până acum aveau oportunitatea de a prelua orele directorilor.
Într-un context mai larg, această decizie contrazice principiile Legii educației nr. 198/2023, care promova descentralizarea și autonomia unităților de învățământ. Impactul acestor măsuri se va resimți în special în comunitățile rurale, unde accesul la educație poate deveni problematic, elevii fiind redirecționați către școli-mamă situate în alte localități.
Legea fiscal-bugetară, cunoscută drept „legea Bolojan”, are ca obiectiv reducerea cheltuielilor administrative și consolidarea structurilor educaționale. Totuși, rămâne de văzut cum va influența aceasta calitatea educației și stabilitatea locurilor de muncă în acest sector. Cu aproximativ 9.000 de directori și directori adjuncți în învățământul public, reforma va afecta aproape 10% din aceștia.
