Președinții Curților de Apel din România subliniază necesitatea unei discuții obiective și responsabile despre vârsta și condițiile de pensionare ale judecătorilor. Aceștia atrag atenția asupra vârstei medii de pensionare, care nu este de 48 de ani, așa cum susține unii lideri politici, ci este mai aproape de 54 de ani.
Conform datelor, în perioada în care un fost prim-ministru a semnat decrete de pensionare, doar cinci judecători au avut vârsta de 48-49 de ani la momentul pensionării. Majoritatea judecătorilor se pensionează la vârste cuprinse între 60 și 67 de ani.
Legea nr. 303/2022 a modificat vârsta de pensionare a magistraților la 60 de ani, iar cei care au o vechime de 25 de ani în funcții de judecător sau procuror pot beneficia de o pensie de serviciu de 80% din salariul mediu de încadrare din ultimele 48 de luni.
În ceea ce privește salariile, președinții Curților de Apel resping ideea că remunerația magistraților ar fi exorbitantă. Veniturile încep de la 4.457 lei pentru auditori de justiție și ajung la 27.252 lei pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta este comparabilă cu salariile din alte categorii bugetare.
Judecătorii se confruntă cu un deficit de resurse umane și un volum de muncă semnificativ mai mare comparativ cu colegii din alte state europene, ceea ce duce la un stres profesional considerabil. În medie, un judecător are de gestionat peste 1.500 de dosare pe an.
Încrederea în justiție, contrar unor afirmații, este la un nivel similar cu cel din alte țări europene. Datele Eurobarometrului arată că 52% din populație are o percepție pozitivă asupra independenței justiției, deși aceasta a scăzut în contextul campaniilor electorale și al criticilor aduse magistraților.
Curțile de Apel vor continua să informeze publicul despre realitățile sistemului judiciar și provocările cu care se confruntă.
