Pe 30 iulie, comunitatea internațională observă Ziua Mondială de Luptă împotriva Traficului de Persoane, o ocazie importantă pentru a evidenția suferințele celor afectați și pentru a mobiliza eforturi globale în direcția prevenirii și sprijinului.
Stabilită prin Rezoluția A/RES/68/192 a Adunării Generale a Națiunilor Unite în 2013, această zi subliniază gravitatea și amploarea fenomenului traficului de persoane. Scopul principal este de a atrage atenția asupra situației dificile a victimelor și de a promova respectarea drepturilor lor.
Traficul de persoane rămâne una dintre cele mai complexe forme de criminalitate organizată, afectând femei, copii și bărbați prin muncă forțată, abuzuri sexuale și alte activități ilegale. Între 2020 și 2023, au fost identificate peste 200.000 de victime la nivel global, iar realitatea acestui fenomen este adesea mult mai sumbră decât statisticile sugerează.
Răspunsul internațional în fața acestei probleme s-a întărit de-a lungul anilor. În 2007, mai multe organizații, inclusiv UNICEF și UN Women, au fondat Grupul de Coordonare Inter-Agenții Împotriva Traficului de Persoane (ICAT) pentru a îmbunătăți colaborarea în combaterea acestei infracțiuni.
În 2010, ONU a adoptat Planul Global de Acțiune pentru Combaterea Traficului de Persoane, care încurajează guvernele să colaboreze și să integreze măsuri de prevenire și combatere a traficului în politicile lor. Fondul fiduciar voluntar al ONU joacă un rol esențial, sprijinind organizațiile neguvernamentale care ajută victimele, în special pe cele provenite din zone de conflict sau din rândul migranților vulnerabili.
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă include obiective clare pentru eradicarea traficului de persoane și violenței împotriva femeilor și copiilor, subliniind angajamentul global pentru o societate sigură și echitabilă.
Cu toate acestea, traficul de persoane evoluează rapid, devenind din ce în ce mai sofisticat. Rețelele criminale exploatează vulnerabilitățile sistemelor de migrație și lacunele legislative, facilitând operațiunile transfrontaliere. Victimele sunt adesea forțate să muncească în condiții inumane sau sunt traficate pentru exploatare sexuală.
Deși inițiativele internaționale sunt în curs de desfășurare, răspunsul judiciar este adesea insuficient. ONU subliniază necesitatea unor eforturi continue din partea autorităților, prin implementarea unor legislații mai stricte, anchete proactive și o cooperare internațională mai eficientă.
De asemenea, este crucial ca supraviețuitorii să beneficieze de suport psihologic, protecție legală și reintegrare socială, printr-o abordare care să pună accent pe nevoile și demnitatea lor.
În România, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) desfășoară campanii de informare pentru a crește gradul de conștientizare al populației în legătură cu această problemă.
