Zerul, un produs secundar rezultat în urma procesului de fabricare a brânzeturilor, nu beneficiază de capacități de prelucrare în România. Deși cantități semnificative de zer rămân zilnic în unitățile de procesare a laptelui, țara importă proteină din zer din alte țări.
Conform declarațiilor reprezentanților din industrie, cum ar fi Grigore Kocsis, zerul este de obicei livrat gratuit fermelor pentru hrana porcilor, deoarece procesarea sa este considerată prea costisitoare. De exemplu, o fabrică de lactate din Baia Mare generează aproximativ două tone de zer pe zi, care este returnat celor care furnizează laptele.
Unii procesatori care dispun de cantități mai mici aleg să transforme zerul în urdă, dar, conform lui Iulius Molnar, nu există alte metode de valorificare a acestui produs în România.
Din 10 litri de lapte, se obțin aproximativ 8 litri de zer, care este apreciat de specialiștii în nutriție pentru beneficiile sale, în special pentru sportivi. Oana Pop, medic specialist diabetolog, subliniază că proteina din zer ajută la creșterea masei musculare, având un conținut bogat în aminoacizi esențiali.
De asemenea, zerul poate fi utilizat în stațiile de biogaz, unde este fermentat în metan, conform expertului în biotehnologie industrială, Teodor Vintilă. Această fermentare transformă lactoza din zer în gaz metan, care poate fi ulterior convertit în electricitate.
În anul anterior, România a produs aproximativ 117 mii de tone de zer, o cantitate în creștere comparativ cu anii anteriori. Spre deosebire de România, în Ungaria, fermele mici primesc subvenții pentru procesarea zerului, un model care ar putea fi adoptat și în România pentru a valorifica această resursă.
