Vasile Dîncu a declarat că România nu a desemnat, până în prezent, un coordonator al serviciilor digitale, așa cum impune regulamentul european. Această absență a unei autorități competente permite propagarea dezinformării sistematice pe platformele online, precum și manipularea prin inteligență artificială sau publicitatea politică opacă. De asemenea, cetățenii nu au la dispoziție un mecanism transparent pentru a sesiza și a remedia conținutul ilegal sau înșelător, reprezentând astfel o vulnerabilitate majoră pentru România.
În al doilea rând, Dîncu a subliniat reacția întârziată a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) și lipsa unui cadru adecvat pentru a răspunde provocărilor aduse de marile platforme digitale. CNA trebuie să reglementeze și să supravegheze comunitatea electorală, dar este concentrat aproape exclusiv pe televiziune și radio. Din această cauză, normele CNA pentru campania electorală nu includ standarde pentru publicitatea politică online, iar monitorizarea efectuată de CNA este reactivă, nu proactivă. Sancțiunile sunt rare și adesea tardive.
Dîncu a făcut aceste observații în cadrul unei intervenții online de la Bruxelles, în cadrul mesei rotunde intitulată „Scutul european pentru democrație”, organizată de Comisia pentru afaceri europene din Senat.
Alegerea 2025
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar fi trebuit, conform afirmațiilor sale, să adopte legislația europeană cu un an înainte de alegeri. „Deși are atribuții importante în asigurarea transparenței finanțării campaniilor, nu au existat reguli clare pentru publicitatea politică digitală, în special în ceea ce privește intensificarea și identificarea sponsorizărilor pe marile platforme”, a subliniat el.
Consecințele asupra procesului electoral
Conform lui Dîncu, consecințele pentru procesul electoral din România sunt grave: polarizarea accentuată și manipularea informației, exploatarea vulnerabilităților prin rețele străine de influenceri și actori locali sau statali, precum și ascensiunea populismului digital, bazat pe conținut emoțional.
El a pledat pentru reconstruirea unei comunicări publice bazate pe adevăr, mai puțin pe dezinformare și pe emoții puternice. „Astăzi, comunicarea electorală se bazează foarte mult pe frică. Este o mare greșeală care îi împinge pe oameni spre platforme ca TikTok”, a adăugat Dîncu.
În acest context, el a subliniat necesitatea ca România să desemneze și să opereze coordonatorul DSA, să actualizeze legislația europeană și să mandateze CNA și AEP să înființeze un centru de supraveghere a alegerilor digitale.
Reglementări privind algoritmii platformelor sociale
Dîncu a menționat două propuneri pe care le promovează în Parlamentul European, vizând transparența algoritmilor pe platformele sociale și crearea unui registru național pentru aceștia. „Este nevoie de un regulament european, iar legislația actuală trebuie revizuită pentru a include obligația de audit algoritmic anual pe marile platforme”, a subliniat el.
De asemenea, el a propus un indice al potențialului de risc algoritmic și crearea unei rețele de cercetători pentru a asigura transparența algoritmilor, permițând societății civile să monitorizeze și să cerceteze aceste probleme.
Consultări pentru consolidarea democrației în UE
Evenimentul „Scutul european pentru democrație” a fost inițiat de senatorul Mihai Coteț, președintele Comisiei pentru afaceri europene, având ca scop colectarea de opinii și analize privind promovarea și consolidarea democrației în Uniunea Europeană. Aceste contribuții vor fi transmise Comisiei Europene și integrate într-un document ce va fi publicat în trimestrul III al anului 2025.
