Comisia Europeană a anunțat o nouă lege cuprinzătoare destinată gestionării utilizării oceanelor Europei. Această inițiativă, care a surprins prin amploarea sa, dar a fost puțin detaliată, deschide drumul pentru ani de lobby în ceea ce privește gestionarea resurselor marine ale UE, conform politico.eu.
Un proiect anterior al Pactului european privind oceanele, obținut de POLITICO, nu menționa Actul privind oceanele, iar anunțul de joi referitor la legislativitatea concretă a surprins multe grupuri de interes.
Un nou pact pentru unificarea gestionării spațiului maritim al UE
Legea Oceanului, prezentată joi de comisarul european pentru oceane, Costas Kadis, își propune actualizarea Directivei privind amenajarea spațiului maritim, care reglementează utilizarea economică a apelor UE. Această nouă lege ar urma să fie introdusă până în 2027.
Kadis a subliniat că noul act va depăși considerabil domeniul de aplicare al MSPD, oferind un cadru pentru implementarea obiectivelor ambițioase ale noului Pact european privind oceanele, o promisiune politică din partea președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen.
Printre aceste obiective se numără reducerea birocrației, promovarea acvaculturii și a pescuitului durabil, stimularea turismului oceanic, consolidarea apărării maritime și investițiile în știința oceanelor.
„Legea [Oceanului] va asigura că obiectivele existente legate de ocean sunt clar identificate sub un singur acoperiș și va facilita implementarea acestora într-un mod coerent și eficient, reducând totodată sarcina administrativă”, a declarat Kadis.
Cu toate acestea, anunțul a fost lipsit de detalii, ceea ce deschide calea pentru posibile conflicte politice între grupurile de interese de mediu și cele comerciale.
Legea propusă, inclusă în Pactul mai larg privind oceanele publicat joi, va îmbunătăți planificarea spațiului maritim prin „îmbunătățirea coordonării intersectoriale la nivel național” și printr-o gestionare mai organizată a bazinelor maritime, conform Comisiei.
De asemenea, aceasta va oferi un „cadru unic” pentru a contribui la implementarea Pactului european pentru oceane, reducând în același timp sarcina administrativă, inclusiv prin diminuarea obligațiilor de raportare pentru statele membre ale UE.
Pactul european pentru oceane nu promite măsuri noi și concrete pentru desemnarea unor noi zone marine protejate sau îmbunătățirea gestionării acestora, angajându-se, în schimb, să „lucreze la punerea în aplicare și respectarea efectivă a legislației UE existente”.
Același lucru este valabil și pentru pescuitul cu traule de fund în zonele marine protejate, o practică controversată care implică utilizarea plaselor de pescuit grele pe fundul mării pentru a captura peștii care trăiesc acolo.
Într-o anexă atașată, se reiterează un „obiectiv aspirațional” de eliminare treptată a traulelor de fund în zonele marine protejate până în 2030, anunțat anterior într-un plan de acțiune al UE pentru mediul marin din 2023.
Proiectul de plan include, de asemenea, o secțiune dedicată protecției oceanelor și infrastructurii critice, precum și unele părți referitoare la guvernanța internațională a oceanelor și protecția comunităților de coastă împotriva efectelor schimbărilor climatice.
Documentul preconizează o nouă strategie UE de dezvoltare și reziliență a comunităților de coastă până în 2026.
Reacții diverse din partea ONG-urilor și industriei pescărești
Grupurile de protecție a mediului au caracterizat măsurile ca fiind un „pachet mixt” și o „ocazie ratată”, dar ele văd și o anumită promisiune în acest demers.
Actul privind oceanele este „promițător și ar putea deschide calea pentru un ocean sănătos, dar numai dacă este îndrăzneț și obligatoriu”, a declarat ONG-ul Seas At Risk pe rețelele sociale.
„Angajamentul Comisiei față de o Lege privind oceanele este un semnal puternic - dacă vine cu obiective obligatorii, ar putea oferi, în sfârșit, o protecție reală a oceanelor”, a afirmat Jacob Armstrong, managerul WWF pentru politica privind oceanele.
„Cu toate acestea, deși direcția este corectă, legea va trebui să clarifice aspecte esențiale - inclusiv modul în care va fi asigurată finanțarea publică pentru a transforma protecția oceanelor într-o realitate”, a adăugat el.
Pescarii, de asemenea, percep o oportunitate în această inițiativă.
„Este o idee bună - așa cum înțeleg eu legea - pentru a remodela o parte din legislația disfuncțională existentă în privința protecției marine și a planificării spațiului maritim”, a declarat Esben Sverdrup, președintele Asociației Europene a Organizațiilor Producătorilor de Pește, pentru politico.eu.
„Există, de asemenea, o mare nesiguranță în sectorul meu și în comunitățile de pescari: Ce se va întâmpla în viitor? Unde vom putea pescui în viitor? Vor exista parcuri de mori de vânt? Vor fi acestea construite? Care ar fi zonele protejate? Ce fel de protecție ar fi aplicată în acele zone?”, a continuat el.
„Sperăm că Pactul pentru oceane și Legea vor oferi mai multă stabilitate în modul în care gestionăm oceanele, iar acest lucru este fundamental pentru viitorul pescuitului”, a adăugat președintele.
El a exprimat speranța că inițiativa va conduce la „mai puține, dar mult mai bune zone protejate în mediul marin”.
Isabelle Le Callennec, un deputat UE din Partidul Popular European de centru-dreapta, care face parte din Comisia pentru pescuit, a exprimat că pactul „promovează un echilibru între protecția necesară a mediului și cerințele de menținere a unei economii maritime sănătoase”.
Alte grupuri politice, însă, s-au arătat mai puțin mulțumite. Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a afirmat că va „lupta pentru a transforma [actul] în acțiuni reale: pentru a proteja biodiversitatea, a apăra locurile de muncă și a stimula energiile marine regenerabile”.
„Cercetare, fonduri, ambiție; tot ceea ce Comisia anunță aici este extrem de necesar”, a declarat eurodeputatul ecologist Bas Eickhout.
„Cu toate acestea, aștept, de asemenea, claritate cu privire la ceea ce nu vom mai face. Pescuitul intensiv în rezervațiile naturale, de exemplu. Din păcate, lipsesc acțiunile concrete”, a concluzionat el.
