Comisia Europeană a propus marți un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, concentrându-se pe reducerea veniturilor acesteia din exporturile de petrol. Bruxelles-ul speră că această măsură va determina Moscova să accepte un armistițiu cu Ucraina, propunerea venind înaintea unui summit al G7, unde Uniunea Europeană dorește să impună sancțiuni comune împotriva Rusiei, deși Statele Unite au manifestat rezerve, transmite AFP.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat o reducere a plafonului prețului de vânzare pentru petrolul rusesc livrat statelor terțe, de la 60 de dolari la 45 de dolari pe baril.
„Forța este singurul limbaj pe care Rusia îl va înțelege”, a declarat ea în fața presei. „Mesajul nostru este foarte clar: acest război trebuie să se încheie. Avem nevoie de un armistițiu real, iar Rusia trebuie să vină la masa negocierilor cu o propunere serioasă”, a adăugat von der Leyen.
„Exporturile de petrol reprezintă în continuare o treime din veniturile Rusiei. Trebuie să reducem această sursă de venit”, a precizat ea, în timp ce șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că plafonul de 60 de dolari pe baril nu mai este viabil, având în vedere scăderea prețului petrolului pe piața internațională.
Acest nou pachet de sancțiuni, al 18-lea de la începutul invaziei ruse în Ucraina, trebuie să fie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE. Totuși, două dintre acestea, Ungaria și Slovacia, au manifestat rezerve.
Statele din G7 au convenit în decembrie 2022 să plafoneze prețul petrolului rusesc livrat statelor terțe la 60 de dolari pe baril, măsură implementată prin impunerea acesteia companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări. Obiectivul acestei măsuri este de a diminua sursele de venit prin care Rusia își finanțează războiul în Ucraina.
Complementar, UE a impus un embargo asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă, dar statele occidentale au optat pentru un plafon tarifar în locul unui embargou total, astfel încât să reducă veniturile Rusiei fără a provoca o criză generată de creșterea prețurilor petrolului din cauza scăderii ofertei.
Cu toate acestea, potrivit unei evaluări a companiilor de asigurare, plafonul de preț asupra petrolului rusesc a avut un impact limitat, deoarece Rusia s-a reorientat către utilizarea unei flote „fantomă” de petroliere proprii sau care nu pot fi controlate de jurisdicțiile occidentale, flota respectivă numărând aproximativ 500 de nave, unele dintre ele fiind vechi și periculoase pentru navigație.
În noul pachet de sancțiuni propus, Comisia Europeană a inclus încă 70 de petroliere din această „flotă fantomă” pe lista celor aproximativ 400 de petroliere deja sancționate.
Totodată, pentru a fi pe deplin eficient, noul plafon de preț pentru petrolul rusesc trebuie să fie agreat de toate cele șapte țări cele mai industrializate din G7, care se vor reuni la un summit în Canada în perioada 15-17 iunie. Cu toate acestea, președintele american a fost reticent în a impune noi sancțiuni Moscovei.
Comisia Europeană a propus, de asemenea, adăugarea a încă 22 de bănci rusești pe lista instituțiilor financiare cărora le este restricționat accesul la piețele internaționale de capital prin intermediul sistemului de plăți SWIFT, sancționând și alte companii, inclusiv din China, pentru furnizarea de echipamente armatei ruse sau pentru eludarea sancțiunilor existente.
O altă propunere din acest nou pachet vizează sancțiuni împotriva gazoductelor Nord Stream 1 și 2, care leagă Germania de Rusia prin Marea Baltică. Deși aceste conducte au fost scoase din funcțiune în urma unui sabotaj în septembrie 2022, Comisia Europeană dorește să se asigure că ele nu vor fi utilizate din nou.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a confirmat în luna martie că Rusia și SUA au purtat discuții referitoare la gazoductele Nord Stream, fără a oferi detalii, după ce au apărut informații conform cărora repunerea în funcțiune a conductei neafectate ar putea fi parte a unui acord ruso-american privind încheierea războiului din Ucraina.
Potrivit lui Lavrov, gazul rusesc este refuzat în UE din motive politice, ceea ce a determinat industria germană să plătească prețuri mai mari pentru energie, afectând competitivitatea acesteia și conducând Germania în recesiune. Deși, Ursula von der Leyen a afirmat că „nu va exista nicio întoarcere în trecut”, ea a prezentat o foaie de parcurs pentru ca statele UE să renunțe cât mai curând posibil la importurile de combustibili din Rusia, stabilind măsuri precum interzicerea treptată a încheierii de noi contracte pentru importul de gaz rusesc.
