Un nou studiu a demonstrat că doar câteva nopți de somn insuficient pot activa mecanisme inflamatorii la nivel molecular, chiar și în rândul tinerilor sănătoși. Aceste rezultate au implicații clinice semnificative pentru prevenția bolilor de inimă și educația pacienților cu risc cardiovascular.
Lipsa cronică de somn reprezintă o problemă de sănătate publică în expansiune și, în cadrul studiilor extinse, a fost asociată cu un risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC) și fibrilație atrială.
Sănătatea inimii este influențată de mai mulți factori de stil de viață, inclusiv somnul, alimentația și activitatea fizică. Un studiu recent subliniază efectele moleculare concrete ce apar după doar câteva nopți de somn restricționat, aducând argumente solide pentru integrarea somnului în strategiile de prevenție cardiovasculară.
Efectele somnului insuficient
Chiar și trei nopți de somn insuficient activează mecanisme moleculare asociate cu un risc crescut de probleme cardiace, conform autorilor studiului recent, care a investigat impactul privării de somn asupra biomarkerilor (în acest caz, proteinele) asociați cu bolile cardiovasculare.
Coordonat de Universitatea Uppsala și publicat în revista Biomarker Research, studiul a analizat proteine inflamatorii din sânge. Aceste molecule sunt produse de corp în condiții de stres sau în timpul infecțiilor. Multe dintre aceste proteine au fost deja legate de un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv insuficiența cardiacă și boala coronariană.
Astfel, când aceste proteine rămân la niveluri ridicate pentru perioade îndelungate, pot deteriora vasele de sânge și pot crește riscul de probleme precum insuficiența cardiacă, boala coronariană sau fibrilația atrială.
Metodologia studiului
Studiul a inclus 16 bărbați tineri și sănătoși care au fost observați în mediu controlat timp de mai multe zile, în care regimul lor de alimentație, activitate și expunere la lumină a fost atent monitorizat.
Participanții au urmat două regimuri: trei nopți de somn normal (8,5 ore) și trei nopți de somn restricționat (4,25 ore). În ambele regimuri, s-au recoltat probe de sânge dimineața și seara, iar participanții au efectuat un exercițiu fizic intens de 30 de minute.
Cercetătorii au măsurat aproape 90 de proteine diferite în probele de sânge și au constatat că privarea de somn a dus la o creștere semnificativă a markerilor inflamatori asociați bolilor de inimă.
Importanța somnului pentru sănătatea cardiovasculară
Deși exercițiul fizic în mod obișnuit stimulează proteine benefice, cum ar fi interleukina-6 și factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), care susțin sănătatea creierului și a inimii, aceste reacții au fost mai slabe după un somn de calitate scăzută.
Dr. Jonathan Cedernaes, medic și conferențiar la Universitatea Uppsala, menționează: „Multe dintre studiile extinse care au analizat legătura dintre privarea de somn și riscul de boli cardiovasculare s-au concentrat, în general, pe persoane mai în vârstă, care au deja un risc crescut. Este surprinzător că nivelurile acestor proteine au crescut și la tineri sănătoși, după doar câteva nopți de somn insuficient.”
Acest lucru subliniază importanța somnului pentru sănătatea cardiovasculară chiar de la o vârstă fragedă.
Cercetătorii au mai descoperit că momentul zilei în care s-au prelevat probele de sânge a influențat nivelurile proteinelor, care au variat între dimineață și seară, mai ales în condiții de somn restricționat, sugerând că somnul afectează nu doar compoziția sângelui, ci și temporizarea acestor modificări.
Concluzii și direcții viitoare
Studiul a subliniat că efectele exercițiului fizic pot fi influențate de lipsa somnului, iar proteinele asociate cu beneficiile exercițiului au crescut chiar și în condiții de somn redus. Totuși, este esențial de menționat că exercițiul fizic nu poate înlocui funcțiile esențiale ale somnului.
Autorii cercetării subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a investiga cum pot varia aceste efecte în cazul femeilor, persoanelor în vârstă, pacienților cu boli cardiace sau celor cu tipare de somn diferite. Echipa de la Uppsala speră ca cercetările în curs să contribuie la crearea unor ghiduri mai eficiente privind modul în care somnul, exercițiul fizic și alți factori de stil de viață pot fi utilizați pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.
Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători de la Spitalul Universitar Akershus și Spitalul Universitar Sahlgrenska și a fost susținut de Societatea Suedeză pentru Cercetare Medicală (SSMF), Fundația Göran Gustafsson, Fundația Suedeză pentru Diabet și Hjärnfonden (Fundația Suedeză pentru Creier).
