În cadrul unei conferințe de presă susținute după o ședință de guvern, ministrul spaniol a subliniat „efortul consistent” al guvernului condus de premierul Pedro Sanchez pentru atingerea obiectivului de a aloca 2% din PIB pentru apărare.
De asemenea, el a reafirmat angajamentul Spaniei față de Alianță prin desfășurarea a aproximativ 2.300 de militari pe flancul estic, menționând prezența trupelor spaniole în România și Slovacia.
Ministrul a asigurat că, la summitul NATO, Spania va evidenția amenințările provenite din flancul sudic, deși acestea diferă în natură de cele din est.
La summitul NATO, programat pentru 24 și 25 iunie la Haga, statele membre ale Alianței sunt așteptate să își crească angajamentele financiare pentru apărare.
În trecut, președintele american Donald Trump a cerut aliaților europeni să își sporească bugetele de apărare la 5% din PIB, mult peste angajamentele actuale de 2%, pe care nu le respectă nici nouă din cele 32 de state membre ale Alianței.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat în ianuarie ca statele membre să își crească cheltuielile militare prin reducerea fondurilor alocate pensiilor, sănătății sau asistenței sociale. La ultima întâlnire, el a propus ca liderii să accepte o creștere a bugetelor de apărare la 5% din PIB, defalcat în 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru investiții în sectoare conexe, cum ar fi infrastructura.
Rutte a subliniat că, spre deosebire de acordul din 2014, când statele au convenit să își crească bugetele de apărare până la 2% din PIB într-un interval de 10 ani, obiectivul actual este ca statele membre să se angajeze la „planuri anuale” care să asigure o creștere constantă a bugetelor până la noul țel de 5%.
Secretarul general al NATO a afirmat că nu se poate susține ideea că „nu există bani” pentru înarmare și le-a cerut liderilor să explice acest lucru cetățenilor lor. „De aceea suntem politicieni, pentru a prezenta faptele popoarelor noastre și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă, peste trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați”, a concluzionat Mark Rutte.
