Uniunea Europeană încurajează activitățile de minerit pentru materiale critice necesare tehnologiilor verzi, cu toate că exploatarea minereurilor neenergetice a fost, în trecut, un subiect tabu.
Înainte de 1989, informațiile despre resursele de aur și argint erau clasificate sub denumirile M1 și M2, iar geologii erau obligați să păstreze secretul de stat, neavând voie să divulge detalii despre cercetările zăcămintelor.
Alegeri 2025
Nicușor Dan, liderul USR, și-a convocat susținătorii în Piața Victoriei, comunicând că mitingul are ca scop discutarea direcției în care se îndreaptă țara. Acesta a afirmat că va lupta pentru egalitatea de șanse a copiilor romi.
În perioada comunistă, singurul mineral promovat era cărbunele energetic, iar Ceaușescu a pus accent pe exploatarea uraniului, în mine care conțineau polimetale complexe. Aceste zăcăminte, pe lângă uraniu, includ și alte materiale cu valoare mondială.
Lucian Dogaru, expert în prospecțiuni miniere și fost director al Radioactiv Mineral Măgurele, subliniază că, deși Ceaușescu era interesat doar de câteva minereuri, cunoștințele despre rezervele naționale erau bine cunoscute, mai ales în anii '80, cercetările fiind suspendate complet după 1989.
Dogaru afirmă că, în ciuda progreselor tehnologice, secretomania persistă și astăzi, cu legislația minieră și alte norme care subordonează activitățile de explorare și exploatare secretului de stat, limitând accesul la informații despre calitatea și cantitatea zăcămintelor.
Mihai Cernăianu, acționar într-o companie de explorare, ridică problema lipsei de transparență, argumentând că investitorii străini care doresc să exploreze nu au acces la informațiile necesare, fiind nevoiți să înceapă cercetările de la zero.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier coordonează gestionarea materialelor critice, emițând licențele necesare. Cernăianu anunță un proiect pentru valorificarea zăcământului de pământuri rare de la Jolotca, Harghita, considerat unic. Totuși, procesul de extragere va dura ani de zile.
Proiectul minier de la Rovina, Hunedoara, a obținut 300 milioane euro de la Comisia Europeană pentru extragerea cuprului, iar o companie canadiană va coordona exploatarea. Cu toate acestea, avizul de mediu a fost contestat în instanță, iar proiectul se confruntă cu provocări legate de respectarea legislației de mediu.
În final, se estimează că exploatarea de la Rovina ar putea crește producția de cupru a Europei cu 2,3%, un mineral esențial pentru diverse industrii. De asemenea, se preconizează că statul român va încasa peste 470 de milioane de dolari în primii 17 ani din taxe și redevențe.
