Nutriționiștii au elaborat dieta FODMAP, un regim care ajută la reducerea balonării prin diminuarea consumului de carbohidrați fermentabili. Acești carbohidrați includ oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli, care pot provoca disconfort digestiv.
Printre alimentele bogate în FODMAP se numără anumite legume, cum ar fi anghinarea, mazărea, sparanghelul, broccoli, conopida, ceapa, prazul și ciupercile. Fructele cu un conținut ridicat de fructoză și polioli, precum merele, smochinele, cireșele, mango, piersicile, perele și prunele, sunt, de asemenea, de evitat. În plus, produsele lactate cu un conținut mare de lactoză, cum ar fi laptele, brânza proaspătă și iaurtul, sunt contraindicate.
Leguminoasele, inclusiv năutul, fasolea și lintea, precum și unele nuci, cum ar fi fisticul și nuca de caju, sunt, de asemenea, pe lista celor de evitat. Cerealele care conțin grâu, secară și orz, la fel ca produsele de patiserie și băuturile îndulcite, trebuie excluse din dietă.
Cu toate acestea, există și opțiuni sărace în FODMAP care pot fi consumate. Legumele permisive includ morcovii, castraveții, fasolea verde, ridichile, spanacul, dovlecelul, varza, salata, roșiile. Fructele sigure includ portocalele, clementinele, mandarinele, kiwi, grepfrutul, strugurii, bananele, căpșunile, zmeura, pepenele și ananasul. Produsele lactate fără lactoză, alături de cereale pe bază de orez, ovăz și quinoa, sunt de asemenea acceptate, la fel ca siropul de arțar și ciocolata neagră.
Persoanele care se confruntă cu probleme digestive pot beneficia de pe urma dietei FODMAP. Regimul începe cu eliminarea completă a FODMAP timp de 6-10 săptămâni, urmată de reintroducerea graduală a acestora, pentru a identifica sursa disconfortului. Este recomandat să fie integrate suplimentele cu probiotice pentru a sprijini microbiota intestinală.
Dieta FODMAP este indicată în special pentru persoanele cu sindrom de colon iritabil, dar poate fi utilă și în alte afecțiuni digestive, cum ar fi boala inflamatorie intestinală și intoleranțele alimentare.
