Anunțul a fost făcut de responsabili militari ucraineni și analiști din domeniul apărării, informează miercuri publicația The Kyiv Independent, citând media de peste Ocean.
Donald Trump pare să-și piardă răbdarea
În acest timp, vin semnale de la Casa Albă că președintele american Donald Trump ar putea începe să-și piardă răbdarea în raport cu Moscova, în ciuda atitudinii indulgente față de omologul său rus, Vladimir Putin, conform media citate.
Unii analiști intervievați de Washington Post afirmă că ofensiva rusă a început deja, coincizând cu impasul eforturilor de pace mediate de SUA și cu respingerea de către Moscova a apelurilor occidentale repetate la încetarea focului. Experții americani consideră că președintele Vladimir Putin rămâne convins că o victorie militară este încă posibilă, în ciuda sancțiunilor continue și a pierderilor suferite pe câmpul de luptă.
Prioritatea lui Putin: controlul asupra regiunii Donețk
Putin a prioritizat de mult timp controlul asupra întregii regiuni Donețk, mai ales după ce nu a reușit să cucerească Kievul la începutul războiului. În septembrie 2022, el a declarat Donețk și alte trei regiuni ucrainene - Lugansk, Herson și Zaporojie - ca fiind parțial ocupate și parte a Federației Ruse.
Negocieri pentru o soluționare
În timp ce susține că dorește pacea, Rusia insistă că discuțiile trebuie să abordeze ceea ce ea consideră a fi "cauzele profunde" ale războiului. În urma negocierilor directe între Rusia și Ucraina care au avut loc la 16 mai la Istanbul, părțile au agreat elaborarea unui memorandum de către fiecare, un fel de "foaie de parcurs" pentru o viitoare soluționare.
Analiștii afirmă că, deși ofensiva principală se va concentra pe direcția Donețk - în special orașele Pokrovsk și Kostiantinivka -, Rusia pregătește, de asemenea, operațiuni de dimensiuni mai mici în regiunile Sumî și Harkov din nord-estul Ucrainei.
Mikola Bielieskov, de la Institutul Național pentru Studii Strategice din Ucraina, a declarat pentru Washington Post că o țintă-cheie rămâne Kostiantinivka, considerată o oportunitate "promițătoare" pentru forțele ruse, având în vedere capacitatea acestora de a o ataca din trei direcții. Cu toate acestea, forțele ucrainene continuă să controleze aceste orașe în ciuda previziunilor anterioare conform cărora acestea ar fi căzut până la sfârșitul anului 2023.
Presiunea asupra Ucrainei
Ucraina se află sub presiune din cauza deficitului de noi recruți și a puterii de foc limitate, în timp ce Rusia a depășit obiectivele de recrutare militară. Chiar și în aceste condiții, cu aproximativ 125.000 de soldați la frontierele regiunilor Sumî și Harkov, Rusia nu dispune de efective suficiente pentru operațiuni ofensive la scară largă în ambele regiuni, conform serviciilor de informații militare ucrainene.
În schimb, Rusia ar putea încerca să acapareze teritorii mici pentru a crea "zone tampon", așa cum sunt denumite de oficialii ruși. Forțele ruse au cucerit deja patru sate în nord-estul regiunii Sumî și intenționează să exercite presiuni asupra unor centre regionale precum Sumî, centrul administrativ al regiunii cu același nume.
Între timp, Ucraina continuă să se axeze pe apărare pentru a provoca pierderi grele forțelor ruse, mai degrabă decât pe recucerirea teritoriului ocupat. Această strategie se bazează pe livrări periodice de arme din străinătate, în special din SUA, dar nu există nicio garanție că acestea vor continua.
Sprijinul european crescut
Europa a dat semnalul pentru un sprijin sporit, cancelarul german Friedrich Merz anunțând ridicarea restricțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acțiune.
Rusia a speculat acest anunț, afirmând că Europa s-ar opune păcii, aceasta în timp ce Moscova continuă bombardamentele masive, omorând atât soldați, cât și civili în Ucraina. Mai mult, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a răspuns criticilor președintelui american Donald Trump privind intensificarea atacurilor aeriene rusești, afirmând că "frustrarea lui Trump este îndreptată către liderii europeni", care îi subminează eforturile de pace.
Declarațiile lui Trump despre Putin
Trump a declarat pe 25 mai despre Putin: "Ucide o mulțime de oameni. Nu știu ce se întâmplă cu el. Ce naiba i s-a întâmplat?" Aceste comentarii au venit pe fondul presiunilor din partea ambelor partide din Congres de a adopta o poziție mai fermă față de Kremlin.
Peste 80 de senatori susțin un proiect de lege bipartizan care vizează noi măsuri radicale la adresa Rusiei, inclusiv sancțiuni suplimentare și tarife de 500% pentru națiunile care cumpără energie rusească. "Noi toți, atât prin declarațiile noastre publice, cât și prin contactele noastre private, facem presiuni foarte mari", a declarat senatorul democrat Richard Blumenthal pentru CNN.
Pe Truth Social, Trump a avertizat că Rusia "se joacă cu focul" și a sugerat potențiale consecințe, afirmând: "Ceea ce nu își dă seama Vladimir Putin este că, dacă nu aș fi fost eu, multe lucruri foarte rele s-ar fi întâmplat deja cu Rusia".
Remarcile lui Trump au provocat o reacție dură din partea Moscovei, fostul președinte rus Dmitri Medvedev interpretându-le ca un avertisment privind o posibilă escaladare. "Sper că Trump înțelege asta!" a adăugat el.
Trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, l-a apostrofat pe Medvedev pentru remarcile sale, calificându-le drept "nesăbuite" și "nedemne de o putere mondială". "Președintele Trump lucrează pentru a opri acest război și a pune capăt crimelor. Așteptăm să primim memorandumul (rusesc) pe care l-ați promis acum o săptămână. Încetați focul acum!" a transmis Kellogg.
