Cel mai important aspect pe care noul președinte va trebui să-l abordeze este finalizarea interimatului de la Palatul Victoria. Acesta va avea de ales între instalarea unui premier favorabil sau declanșarea alegerilor anticipate.
Noul președinte va influența semnificativ majoritatea din Parlament și la Curtea Constituțională, având puterea de a numi șefii serviciilor secrete și procurorii-șefi.
Alegeri 2025
În ceea ce privește politica externă, președintele ar putea consolida rolul României ca membru al UE și NATO sau, dimpotrivă, ar putea bloca, printr-un vot negativ în Consiliul European, noi forme de sprijin pentru Ucraina, așa cum au făcut lideri precum Viktor Orbán (Ungaria) sau Robert Fico (Slovacia).
Alegerile prezidențiale de duminică vor aduce în funcție un șef de stat cu o putere politică considerabilă. Noul președinte va găsi liber fotoliul de prim-ministru, ceea ce îi va permite să numească un premier cu viziuni politice asemănătoare, fără a fi nevoie să forțeze căderea guvernului sau să manipuleze majoritatea parlamentară din umbră.
Noul premier, o miză în turul doi al alegerilor
Dacă Nicușor Dan va câștiga scrutinul de duminică, Ilie Bolojan, actualul președinte interimar, este favorit pentru funcția de prim-ministru. Acesta ar putea beneficia de sprijin din partea unei majorități formate din PSD, PNL, USR și UDMR, incluzând toate partidele pro-europene. De asemenea, grupul minorităților naționale, care susține de obicei puterea, va fi un aliat important.
În cazul în care George Simion va obține victoria, el ar putea impune numirea lui Călin Georgescu sau a unui apropiat în fruntea Guvernului. Chiar dacă blocul suveranist nu deține majoritatea în Parlament, partidele pro-europene vor fi presate să voteze pentru instalarea unui guvern dorit de Simion.
Dacă Parlamentul respinge două propuneri de prim-ministru venite de la Cotroceni, noul președinte ar putea să forțeze alegeri anticipate, ceea ce ar submina și mai mult partidele pro-europene, care ar putea ajunge în opoziție. Așadar, indiferent de numele noului președinte, este de așteptat să înceapă mandatul cu un premier partener și o majoritate parlamentară solidă.
Istoricul relațiilor dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria
Ultima dată când un președinte a beneficiat de o majoritate favorabilă și de un premier agreat încă din prima zi a mandatului a fost în 1996, în timpul lui Emil Constantinescu. Atunci, Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru cu voturile coaliției CDR.
În 2000, Ion Iliescu l-a impus pe Adrian Năstase, dar guvernul său a fost unul minoritar. Trecând în 2004, Traian Băsescu a reușit să creeze o majoritate alături de PNL și PD, desprinzând PUR din coaliția cu PSD. De-a lungul timpului, Băsescu a numit un nou prim-ministru prin artificii politice, inclusiv prin cooptarea unor membri din PSD.
Klaus Iohannis, ales în noiembrie 2014, a fost nevoit să colaboreze cu premierul Victor Ponta, iar ulterior a numit trei prim-miniștri de la PSD, până când a reușit să instaleze un guvern liberal, dar acesta a fost dependent de PSD în Parlament.
Componența CCR, crucială pentru viitorul președinte
Imediat după numirea unui prim-ministru, noul președinte va trebui să propună un judecător la CCR, având în vedere că mandatul Liviei Stanciu, numită de Iohannis în 2016, expiră în luna iunie. De asemenea, alți doi judecători vor fi desemnați de Senat și Camera Deputaților, ceea ce va permite influențarea semnificativă a componenței CCR.
În plus, președintele va avea un rol decisiv în numirea noului președinte al Curții Constituționale, având în vedere că mandatul actualului președinte expiră în aceeași lună.
Serviciile secrete și justiția: domenii de influență
În zona serviciilor secrete, noul președinte va propune un nou director civil la SRI, post vacant din vara anului 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. De asemenea, va avea un cuvânt greu de spus în numirea procurorului general, șefului DNA și DIICOT, decizii ce vor depinde de negocierea cu ministrul Justiției.
În concluzie, luna iunie va aduce schimbări semnificative în România, cu un nou președinte, un nou prim-ministru și o nouă conducere la Curtea Constituțională.
Pe plan extern, președintele va avea un cuvânt decisiv în Consiliul European, iar pozițiile sale vor influența semnificativ sprijinul oferit Ucrainei în contextul actual al conflictului cu Rusia.
