Analiștii Moody's atrag atenția asupra probabilității crescute ca partidele politice din România să nu reușească să adopte bugetul pentru anul 2027 până la finele acestui an. Această situație ar putea avea un impact semnificativ asupra consolidării fiscale a țării.
România se află în criză politică de aproape cinci luni, după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. În această perioadă, primarul general Nicușor Dan a propus trei nominalizări pentru funcția de premier, dintre care două au fost respinse de Parlament. Cea mai recentă nominalizare a fost a lui Siegfried Mureșan.
Întârzierile în adoptarea bugetului pe 2027 vin după ce bugetul pe 2026 a fost aprobat cu o întârziere record de 79 de zile. Deși criza politică nu amenință adoptarea bugetului pe 2027, este important ca rectificările bugetare să fie realizate pentru a asigura resursele necesare instituțiilor care și-au consumat deja alocările bugetare.
Conform datelor recente, deficitul României a scăzut la 2,9% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, comparativ cu 4,5% în aceeași perioadă a anului precedent. Această reducere a fost posibilă datorită diminuării cheltuielilor cu salariile și protecția socială, în timp ce încasările din TVA au crescut cu 25,2% față de anul trecut.
Cheltuielile cu dobânzile au atins 42 de miliarde de lei (aproximativ 8 miliarde de euro), reprezentând 2,2% din PIB. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat că România cheltuie mai mult pe dobânzi decât deficitul pe care îl vizează.
În contextul în care nevoile de finanțare ale României se ridică la aproximativ 55 de miliarde de euro pentru 2026, agenția Moody's a avertizat că presiunile asupra cheltuielilor publice rămân ridicate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut recent discuții cu reprezentanții Moody's, subliniind necesitatea unui buget credibil pentru 2027 și a asigurării predictibilității pentru anii următori.
