Consiliul Fiscal a emis un avertisment cu privire la situația datoriilor publice ale României, semnalând că măsurile de consolidare adoptate recent nu sunt suficiente pentru a stabiliza datoria. Conform raportului, datoria publică a atins 60,2% din PIB în aprilie 2026, depășind pragul de 60% stabilit de Uniunea Europeană.
În ciuda eforturilor de consolidare bugetară din a doua jumătate a anului 2025 și începutul anului 2026, aceste măsuri au fost insuficiente pentru a stabiliza datoria, ceea ce subliniază necesitatea continuării reformelor financiare. Datoria publică este suma totală pe care statul român o datorează creditorilor, atât interni, cât și externi, și provine din împrumuturi menite să acopere deficitul bugetar și să sprijine investițiile.
Deficitul bugetar al României a fost semnificativ, cu un nivel de 9,3% din PIB în 2024 și 7,9% în 2025. Prognosticurile pentru 2026 indică o țintă de aproximativ 6% din PIB. Consiliul Fiscal subliniază că reducerea deficitului este esențială, însă singură nu este suficientă pentru a stabiliza datoria publică, având în vedere că cheltuielile depășesc în mod constant veniturile.
Creșterea costurilor cu dobânzile a amplificat presiunea asupra finanțelor publice. În 2025, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 14,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 39,2% față de anul anterior. Ponderea acestor cheltuieli în PIB a crescut de la 2,1% în 2024 la 2,6% în 2025, și dobânda medie plătită pentru datoria publică a crescut de la 3,8% la 4,5% în aceeași perioadă.
Printre cauzele acestei situații se numără creșterea rapidă a stocului de datorie publică și menținerea randamentelor suverane la niveluri ridicate. În 2025, randamentele titlurilor de stat în lei au crescut semnificativ, atingând un nivel mediu de 7,1%, comparativ cu 6,3% în 2024.
Deși există semne de ameliorare, cu o scădere a costurilor de împrumut observată în primele luni din 2026, problema fundamentală rămâne: România trebuie să reducă deficitul suficient pentru a stabiliza raportul dintre datoria publică și PIB. În lipsa unor politici fiscale adecvate, datoria publică ar putea depăși 70% din PIB până în 2030, ajungând la valori alarmante în anii următori.
În contrast, continuarea măsurilor de consolidare ar putea conduce la o stabilizare a datoriei, cu un vârf estimat de 62,3% din PIB în 2027, urmat de o scădere sub pragul de 60% până în 2030. Această traiectorie favorabilă necesită un excedent primar structural semnificativ, care să sprijine reducerea deficitului bugetar.
