Așadar, a crescut și suma pe care o aruncăm la coș, ajungând până la 800 de lei lunar în unele gospodării.
Cea mai frecventă categorie de alimente care ajunge la gunoi este mâncarea gătită. Tone de tocănițe, ciorbe, sarmale și fripturi sfârșesc lunar în tomberon. De asemenea, aruncăm o cantitate semnificativă de legume, produse de panificație și fructe, majoritatea având termen scurt de valabilitate. Totuși, cantitatea de mâncare risipită variază de la o generație la alta, conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research.
Elena Pap, partener în cadrul studiului, menționează: "Observăm comportamente diferite pe categorii de vârstă. Cei peste 35 de ani sunt mult mai responsabili, iar cei cu vârsta peste 45 de ani se comportă cu o responsabilitate și mai mare. În contrast, tinerii din generația Z, cu vârste între 18 și 24 de ani, au o tendință mai mare de a consuma și comanda în exces."
Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, adaugă: "În gospodăriile cu copii, există adesea o eroare de planificare. Oamenii își estimează nevoile de consum la un nivel mai mare decât cel efectiv, ceea ce duce la risipă alimentară. O altă cauză, specifică tinerilor sub 25 de ani, este lipsa de entuziasm pentru mâncarea gătită și dorința pentru diversitate, căutând preparate similare celor întâlnite în baruri și bistrouri."
Chiar dacă prețurile alimentelor au crescut constant și am devenit mai conștienți de ceea ce și cât cumpărăm, fenomenul risipei alimentare nu s-a diminuat semnificativ. Studiile anterioare arătau că o familie aruncă, în medie, alimente în valoare de până la 500 de lei lunar, iar acum suma poate ajunge până la 800 de lei.
Alina Corodeanu, reprezentantul Reveal Marketing Research, subliniază: "Creșterea prețurilor îi determină pe români să caute mai multe produse la promoție. Aceștia cumpără probabil cantități mai mari la prețuri reduse, ceea ce contribuie la risipa alimentară. Promoțiile care încurajează achiziția de cantități mari, cum ar fi 3+1 gratis sau 5+1 gratis, pot conduce la o estimare greșită a termenului de valabilitate în funcție de consumul din gospodărie."
Pe de altă parte, există familii care își gestionează mai bine resursele și limitează risipa, depozitând corect alimentele pentru a evita alterarea lor sau congelându-le. Acestea merg la cumpărături având o listă bine pregătită de acasă.
