Guvernul condus de Luca Niculescu își propune să adopte bugetul pentru 2027, dar procesul se preconizează a fi complex. Executivul trebuie să navigheze printre limitele deficitului bugetar și costurile de finanțare, având nevoie de sprijin parlamentar, care este momentan asigurat doar de PSD.
În acest context, este esențial ca Guvernul să finalizeze un calendar pentru măsurile care vor influența veniturile cetățenilor. O majorare semnificativă a pensiilor este dorită, dar decizia va fi luată abia după obținerea datelor financiare necesare, estimate pentru mijlocul lunii noiembrie.
De asemenea, discuțiile referitoare la creșterea salariului minim nu sunt încă definitive. Guvernul va analiza în Consiliul Național Tripartit dacă această creștere va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027 sau mai târziu. Totodată, negocierile pentru noua lege a salarizării unitare sunt programate să înceapă la începutul anului viitor, ceea ce va întârzia impactul acesteia asupra bugetului.
După întâlnirile cu sindicatele, premierul a confirmat că se va lua în considerare un set de măsuri menite să răspundă nevoilor societății, inclusiv indexarea pensiilor și debirocratizarea proceselor administrative.
Asumarea răspunderii este o procedură legală care permite Guvernului să evite dezbaterile parlamentare obișnuite. În această situație, proiectul de lege se consideră adoptat dacă nu este depusă o moțiune de cenzură.
Proiectul bugetului se bazează în prezent pe voturile PSD, dar și celelalte partide au impus condiții în schimbul sprijinului lor. De exemplu, PSD a solicitat garanții că taxele nu vor crește, precum și indexarea pensiilor și măsuri de suport pentru mediul privat.
Deficitul bugetar este o constrângere majoră pentru 2027, România având un angajament față de Comisia Europeană de a reduce acest indicator. Obiectivul este ca deficitul să ajungă la 5,2% din PIB, cu scopul de a se încadra în limita europeană de 3% până în 2030.
În plus, datoria publică a depășit deja pragul de 60% din PIB, ceea ce impune măsuri stricte de gestionare a cheltuielilor și o politică fiscală prudentă. Consiliul Fiscal a avertizat că, în ciuda măsurilor de consolidare implementate, datoria continuă să crească, iar cheltuielile cu dobânzile s-au amplificat semnificativ.
