În timp ce Bruxelles-ul propune o strategie pentru salvarea industriei viticole, cramele din România își caută locul pe o piață din ce în ce mai competitivă.
Recent, la București, s-a desfășurat un salon dedicat vinului și turismului viticol, reunind producători din întreaga țară. Peste 40 de expozanți au fost prezenți la acest eveniment, dintre care mai mult de 90% reprezintă crame locale.
Pasiunea pentru vin și provocările sectorului
Pasionații au avut ocazia să deguste și să discute despre vinurile românești, comparându-le cu etichete internaționale pentru a obține o perspectivă mai amplă. Deși atmosfera a fost una relaxantă, realitatea sectorului viticol este marcată de provocări evidente.
Producția și consumul de vin în declin
Producția națională a scăzut cu aproape 20% în ultimul an, în mare parte din cauza condițiilor meteorologice extreme. România a realizat aproximativ 3,7 milioane de hectolitri de vin, comparativ cu 4,6 milioane în anul anterior. De asemenea, consumatorii din România optează din ce în ce mai puțin pentru vinuri, iar exporturile abia depășesc 5% din producția totală.
Cosmin Tudoran, cunoscător al vinului românesc, a subliniat: „Generațiile se schimbă. Lumea stă pe TikTok, nu mai stă la un vin.”
Această tendință este recunoscută și la nivel european, Comisia Europeană lansând recent o strategie pentru susținerea industriei vinului, considerată parte integrantă a patrimoniului cultural. România ocupă locul al șaselea în Uniune în ceea ce privește producția. Astfel, adaptarea cramelor locale devine crucială, nu numai în fața schimbărilor climatice, ci și a comportamentului consumatorului.
Alina Iancu, organizator al salonului de vinuri și turism viticol, a declarat: „Ne dorim să atragem un public cât mai tânăr an de an, dar și să educăm pe cei care sunt obișnuiți cu vinurile din ultimii 20 de ani.”
Cosmin Tudoran a adăugat: „Trebuie convinși că vinul nu este doar un element pentru a te simți mai bine, ci este un liant social, cultural, prima ușă către autorafinament.”
Creșterea numărului de crame
România dispune în prezent de aproape 500 de crame înregistrate oficial, multe dintre acestea înființându-se în ultimii 10-15 ani. Această creștere a numărului de producători a fost însoțită de investiții în calitate și tehnologie, însă piața continuă să rămână vulnerabilă.
Oliver Bauer, proprietar al unei crame, a menționat: „Dacă avem plantații bine îngrijite – și aceasta este o realitate în zona noastră, Drăgășani – chiar și într-un an ca 2024, plantațiile au produs mai puțin, dar strugurii au fost sănătoși. Noi trebuie să ne adaptăm: nu să producem anual mai mult și mai bun, ci să asigurăm constanță.”
Comisia Europeană propune, de asemenea, susținerea vinurilor cu alcool redus sau fără alcool, un segment în continuă expansiune pe piața globală.
