În România, stațiile de epurare se confruntă cu probleme semnificative, afectând grav calitatea apei și sănătatea comunităților. De exemplu, în comuna Brăduleț din județul Argeș, o instalație dată în folosință acum 9 ani nu a funcționat niciodată conform standardelor proiectate. Statul alocă acum sume mai mari pentru reparații decât costul inițial al construcției.
La Ploiești, lucrările la o nouă stație de epurare au fost suspendate din 2013, iar operatorii curăță manual deșeurile din vechea instalație. În timp ce cetățenii plătesc pentru servicii de epurare, municipiul este supus unor amenzi uriașe din cauza poluării. Un studiu recent arată că 66% dintre cele 3.184 de stații de epurare din țară nu respectă normele de funcționare, depășind limitele de emisie pentru cel puțin un indicator.
Stația din Brăduleț, recepționată pe 5 iulie 2017, a fost proiectată să servească o comunitate de 600 de locuitori, dar expertizele tehnice au arătat că nu reușește să epureze apa corespunzător, având nevoie de reabilitare majoră. Primarul, Florin Iordache, a semnalat deficiențe grave în funcționarea instalației, inclusiv un strat de depuneri care blochează sistemul de amestecare a apei.
În Ploiești, noua stație de epurare, parte dintr-un proiect de modernizare a canalizării, a fost oprită din cauza lipsei de fonduri și a litigiilor legale. Primarul Mihai Laurențiu Polițeanu a confirmat că lucrările rămân neterminate, lăsând comunitatea expusă la riscuri de poluare.
În concluzie, situația stațiilor de epurare din România reflectă o criză de gestionare, în care comunitățile sunt afectate de infrastructuri ineficiente și de lipsa de responsabilitate din partea autorităților. Cetățenii așteaptă soluții durabile care să asigure servicii de epurare eficiente și respectarea standardelor de mediu.
