Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a subliniat necesitatea unei reforme a Agenției Naționale de Integritate (ANI), afirmând că instituția este folosită în prezent ca un instrument politic. Fritz a fost întrebat despre implicațiile hotărârii Curții Constituționale (CCR) referitoare la declarațiile de avere.
„Decizia Curții Constituționale este finală, așa că nu vreau să speculez despre cum a fost adoptată. Totuși, pentru USR este clar că avem nevoie de transparență. Vom lucra la un proiect de lege care va integra observațiile de neconstituționalitate și va căuta soluții pentru a asigura transparența averilor demnitarilor și funcționarilor, respectând în același timp standardele de constituționalitate impuse de CCR”, a declarat Fritz.
El a adăugat că problema luptei împotriva corupției nu se rezumă doar la publicarea declarațiilor de avere. „Este important să subliniez că ANI, în prezent, nu funcționează eficient. Este ridicol că, în anul 2023, ANI a constatat doar 11 cazuri de averi nejustificate, în condițiile în care orice cetățean poate numi cel puțin un politician sau un funcționar public cu averi nejustificate”, a menționat liderul USR.
Fritz a reiterat necesitatea reformării ANI, spunând: „Diferențele între constatările oficiale ale ANI și percepția românilor în viața de zi cu zi sunt atât de mari, încât este evident că avem nevoie de o reformă a ANI. În prezent, ANI este folosită ca un instrument politic, în loc să descopere adevăratele averi nejustificate. Avem nevoie de tehnologie, automatizare și o conducere nouă și credibilă pentru a îmbunătăți activitatea acestei instituții.”
Curtea Constituțională a decis că prevederile legale care impun includerea bunurilor și veniturilor soților în declarațiile de avere sunt neconstituționale, acceptând astfel o sesizare privind articole din Legea nr. 176/2010 referitoare la integritate în exercitarea funcțiilor publice. „Aceasta determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține sau nu le cunoaște direct”, a argumentat Curtea.
Mai mult, declarațiile de avere nu vor mai fi publice, CCR invocând necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, conform Constituției, care prevede că „autoritatile publice respectă și ocrotește viața intimă, familială și privată”. Decizia CCR va avea efecte asupra viitorului și nu se aplică declarațiilor depuse înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial.
Oficialii ANI au declarat că „decizia CCR referitoare la declarațiile de avere și interese ar putea încălca angajamentele internaționale asumate de România în ultimii 20 de ani privind lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”. Aceasta ar putea afecta, de asemenea, aderarea României la OCDE și progresele înregistrate în cadrul monitorizării Uniunii Europene și Consiliului Europei.
