Jurnaliștii internaționali au urmărit cu atenție lupta electorală din România, evidențiind confruntarea dintre viziunea suveranistă inspirată de mișcarea MAGA a lui Donald Trump și valorile Uniunii Europene, pe fondul unui vot de sancționare a partidelor tradiționale.
THE ECONOMIST: O victorie neașteptată pentru Nicuşor Dan
Într-o perioadă în care politica democratică este marcată de conflicte între cosmopoliți liberali și naționaliști populiști, alegerile prezidențiale din România din 18 mai păreau desprinse dintr-un scenariu, scrie The Economist. George Simion, de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), o formațiune de extremă dreapta, susținută de mișcarea MAGA, s-a confruntat cu Nicuşor Dan, matematician format la Paris și primar al Bucureștiului. Simion câștigase primul tur al alegerilor cu două săptămâni mai devreme, obținând 41% din voturi, în timp ce Dan a fost votat de 21% dintre alegători. O victorie a primarului Bucureștiului ar fi reafirmat poziția României în mainstream-ul Uniunii Europene, în timp ce o victorie pentru Simion ar fi adăugat un nou membru la rândul liderilor populiști care fragmentează blocul european.
Rezultatul alegerilor
Dan a câștigat majoritatea voturilor alegătorilor care nu l-au susținut pe Simion, iar diferența s-a redus semnificativ după o dezbatere televizată considerată câștigată de Dan. Simion nu s-a mai prezentat la alte dezbateri și, în final, Dan a obținut o victorie clară. La miezul nopții, autoritățile electorale din România au anunțat că acesta a obținut 54% din voturi, față de 46% pentru Simion. Prezența la vot a fost una record pentru alegerile prezidențiale din România, diaspora, cu peste 4 milioane de cetățeni care trăiesc în străinătate, s-a mobilizat în număr mare, nefiind majoritar de partea lui Simion.
Un scrutin emblematic
Competiția a fost o răfuială cu deceniile de guvernare coruptă a clasei politice românești. Nici Dan, nici Simion nu fac parte dintre cele două partide consacrate la putere, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), care au condus România de la sfârșitul comunismului. Ambii erau considerați candidați antisistem, dar în moduri diferite - Dan ca un reformator independent, adept al bunei guvernări, și Simion ca un naționalist creștin care îmbrățișează ideologia MAGA.
Provocările decise în campanie
Simion și-a lansat cariera politică militând pentru ca țara sa să absoarbă Moldova vecină. În ciuda acestui lucru, a fost mustrat de un important partid etnic maghiar din România, care l-a calificat drept „anti-maghiar”. Problemele din campanie au contribuit la înfrângerea lui Simion, care inițial a refuzat să accepte rezultatul, susținând că listele electorale conțin mulți alegători decedați.
Perspectivele economice
Noul guvern se va confrunta cu o situație fiscală sumbră. Deficitul bugetar al României în 2024 a fost de peste 9% din PIB, cel mai ridicat din UE. Deși guvernele de centru au încercat să își recâștige popularitatea prin majorarea pensiilor și a salariilor, acest lucru a alimentat inflația, care a fost cea mai ridicată din UE. Și, deși bugetul guvernului anterior pentru 2025 include majorări de impozite și reduceri de cheltuieli, se preconizează că deficitul va rămâne intolerabil.
Reacții internaționale
În urma victoriei sale, liderii europeni s-au grăbit să-l felicite pe Dan, subliniind importanța menținerii României pe calea pro-europeană. Această victorie a fost percepută ca o răspuns pozitiv într-un moment în care ascensiunea naționalismului în Europa este o preocupare majoră.
